La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
22 Noi, 2024
Recuperarea regalităţii picturale de la Balcic
La galeria "Galateca" din incinta BCU Bucureşti, este deschisă expoziţia "Pictori de azi la Balcic", în care expun artiştii Marilena Murariu, Ioana Crăciun Dobrescu, Sanda Buţiu, Simion Crăciun şi Mihai Sârbulescu. Este cea de-a şaptea ediţie a unui proiect amplu, iniţiat de Elite Art din Capitală, axat pe tabere de creaţie la Balcic, editare de cataloage, organizarea unor mese rotunde tematice şi a unor expoziţii în ţară. Toate acestea sunt menite a continua tradiţia unei importante mişcări artistice româneşti care a avut ca epicentru localitatea de pe malul bulgăresc al Mării Negre.
Timp de un secol, Balcicul, oraşul alb, cu colinele sale de calcar, grădina de cactuşi, golful liniştit care protejează ca într-o îmbrăţişare reşedinţa regală, a atras întotdeauna pictorii români şi a stârnit muzele. Foarte ofertant pictural, oraşul româno-bulgar a oferit găzduire, încă din 1913, când Regina Maria l-a ales ca domeniu regal tocmai pentru frumuseţea sa cromatică multor creatori care şi-au legat numele de el: Tonitza, Ghiaţă, Steriadi, Muntzer, Pallady, Dărăscu. După zeci de ani, începând din 2004, artista Marilena Murariu a încercat printr-un proiect colectiv să-i redea strălucirea de altădată şi să reînvie tradiţia de centru cultural. Cândva, Balcicul, acest Mecca al artelor plastice, reunea în timpul verii nu mai puţin de 150 de pictori. Acum, numărul lor este mult redus din motive lesne de înţeles, în primul rând pentru că localitatea, românească până în anul 1940, a fost cedată Bulgariei odată cu Cadrilaterul. În prezent, pictorii români se străduiesc să recucerească artistic acest fastuos domeniu regal, care a creat capodopere în plastica românească.
