Românii continuă să aibă cea mai mare încredere în Biserică

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) și CCSLARICS (Centrul de Cercetări Sociologice LARICS), sub egida Secretariatului de Stat pentru Culte, au lansat, ieri, 14 decembrie 2022, a treia ediție a Barometrului Vieții Religioase. Biserica se află pe primul loc la capitolul încredere a populației în instituții. Evenimentul s-a desfăşurat în Aula Academiei Române.

La prezentarea datelor sondajului și la dezbateri au participat: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române; acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române; Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale (ISPRI); Darie Cristea, director executiv al Centrului de Cercetări Sociologice LARICS; Florinel Irinel Frunză, din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, și pr. prof. George Grigoriță, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

În ansamblu, rezultatele sondajului au relevat aspecte pozitive privind percepția populației asupra vieții religioase în sine și a relațiilor dintre diverse instituții și culte. Biserica se află pe locul 1 al topului încrederii populației în instituții (66,3% dintre români au încredere multă și foarte multă în Biserică), urmată de Armată și de Academia Română. Românii mai consideră că există relații bune și foarte bune între cultele religioase din România (78%). Peste 83% din populație mărturisește religiozitatea prin manifestări concrete, precum mersul la biserică. Cercetarea sociologică relevă şi faptul că 91,6% dintre români cred în Dumnezeu, indiferent de confesiune, și doar 3% nu cred; 26,6% au declarat că merg o dată pe săptămână la slujbele religioase; 53,9% dintre români spun rugăciuni zilnic sau aproape zilnic; 6,2% nu se roagă deloc (indiferent de confesiune și religie). Dintre cei care nu se consideră religioși, 7,1% au spus că sunt mai degrabă împotriva religiei. Pentru 46,7% dintre români religia este foarte importantă și 69,7% dintre respondenți cred că educația religioasă este necesară în școli. Sondajul arată că locuitorii din Moldova sunt cei mai religioși din țară.

În ceea ce privește aspectele identitare în corelație cu religiozitatea, rezultatele sunt astfel: 58,1% dintre români sunt de părere că religia este fundamentală pentru identitatea națională a românilor, iar 91,9% consideră că religia nu împiedică în nici un fel apartenența la Uniunea Europeană sau la structurile euroatlantice, în timp ce 7% cred că religia împiedică aceste lucruri.

Despre reflectarea în presă, 56,6% consideră că Bisericile sunt reprezentate mai degrabă negativ. Toleranța față de persoane de altă religie este de peste 95%. Aproape 60% dintre români au declarat că nu ar vota un politician ateu, în timp ce relația dintre stat și culte este percepută drept echilibrată de 46,5% din populație, iar părerea a 33,2% este că statul încearcă să subordoneze și să limiteze cultele.

Academicianul Răzvan Theodorescu a subliniat importanța realizării unei astfel de cercetări și necesitatea ca liderii politici de la noi să țină seama mai mult de aspectele vieții religioase. Acad. Mircea Dumitru a declarat că trebuie să depășim simpla inventariere a vieții religioase publice, fiind necesar să vorbim mai mult și cu curaj despre aceste fapte, care merită să fie analizate. Profesorul Dan Dungaciu a anunțat că Barometrul vieții religioase în România, care începe să devină tradiție în sociologia noastră, face parte dintr-un proiect mai amplu. „Am propus Academiei Române un proiect mai amplu de cercetare în perspectiva anului 2025, când se va aniversa centenarul patriarhatului românesc, ISPRI, prin Laboratorul de Sociologia și Geopolitica Religiilor (LSGR) va încerca să realizeze o frescă din perspectivă politică, strategică, socială a relațiilor internaționale a ceea ce au însemnat Patriarhia Română, Biserica Ortodoxă Română, religia în general, în contextul evoluțiilor de centenar”, a arătat Dan Dungaciu.

Sondajul a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte și cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI), în perioada 27 noiembrie - 9 decembrie 2022. Volumul eșantionului a fost de 1.000 de persoane și este reprezentativ pentru populația României neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maxim admisă a datelor este de ±3,1%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic. Metoda folosită: chestionar aplicat telefonic.