La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
22 Noi, 2024
Să ne amintim de Claudia Millian
La 21 septembrie 1961 se stingea din viaţă, la 74 de ani, Claudia Millian, cea care fusese soţia devotată şi muza poetului Ion Minulescu.
S-a născut la Bucureşti, la 21 februarie 1887, ca fiica unui inginer petrolist şi a unei învăţătoare. A urmat două facultăţi, Belle Arte şi Artă Dramatică, dar s-a manifestat mai ales ca poetă, autoarea unor cronici spumoase în presa vremii şi a unor pagini interesante de memorialistică, apărute postum. A scris şi câteva piese de teatru. Debutul ei s-a produs în 1906. Desigur, poezia ei n-a fost de valoarea pe care şi-ar fi dorit-o, talentul ei poetic rămânând mereu în umbra romanţelor scrise de cel pe care l-a adorat şi alături de care a avut o viaţă fericită, Ion Minulescu. În schimb, cu poetul simbolist a format un cuplu plin de farmec în anii interbelici ai Bucureştilor.
A fost profesoară de desen, a pictat şi a realizat lucrări de sculptură, unele găsindu-se în Casa Memorială „Ion Minulescu şi Claudia Millian” din Bucureşti. Cei doi au avut o fiică, Mioara Laurenţia Minulescu, care a fost artist plastic. Claudia Millian a publicat volumele de poezie: „Garoafe roșii” (1914), „Cântări pentru pasărea albastră” (1922) şi „Întregire” (1936).
