Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Șase zile de sărbătoare pentru George Coșbuc

Șase zile de sărbătoare pentru George Coșbuc

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 20 Septembrie 2016

Astăzi se încheie manifestările dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie 1866 - 9 mai 1918), evenimente desfășurate în județul natal al scriitorului, Bistrița-Năsăud. Au colaborat la organizarea lor în mod lăudabil atât instituțiile culturale, cât și cele administrative bistrițene. Prin amploarea, diversitatea și prezența personalităților invitate, omagierea lui Coșbuc a avut un caracter național și academic.

La simpozionul cu titlul „George Coșbuc ieri, azi, mâine. Viața și opera”, desfășurat la Centrul cultural „Dacia” din Bistrița, vineri, 16 septembrie, au participat invitați din întreaga țară: IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și directorul Publicațiilor Lumina, Nicolae ­Manolescu, Ioan Aurel Pop, Alex. Ştefănescu, Mihai Zamfir, Gabriel Dimisianu, Vasile Tărâţeanu, ­Aurel Rău, Irina Petraş, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Viorel Mureşanu, Daniela Șontică, redactor-șef adjunct al Ziarului Lumina, Mihai Scridon. Simpozionul a fost moderat de scriitorul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud, cel care a fost organizatorul și sufletul manifestării. Un public numeros a asistat la regalul discursurilor despre Coșbuc, iar în final a fost vizionat filmul „George Coșbuc, cântărețul pământului românesc” - 1966, din Arhiva Națională de Filme.

În deschiderea simpozionului, Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistrița, a spus: `Poeziile lui Coșbuc reprezintă sufletul nostru de ardeleni, de oameni liberi. Prin manifestările din aceste zile, Coșbuc este poate mai prezent și mai viu ca niciodată”.

„Biserica îl iubește mult pe Coșbuc”

În cadrul simpozionului, IPS Mitropolit Andrei a arătat că ­poetul născut la Hordou a fost cu adevărat un cunoscător al sufletului românesc autentic și un ­iubitor al credinței creștine, ilustrând aceasta prin întreaga sa operă poetică.

În cuvântul rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a menționat: „Aduc un cuvânt de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la aceste sărbători închinate marelui nostru poet George Coşbuc şi avem bucuria că sufletul acestei sărbători este un slujitor al Bi­sericii, părintele Ioan Pintea. Biserica îl iubeşte mult pe George Coşbuc. Îl iubeşte pentru că s-a născut într-o venerabilă familie de preot, pentru că a fost un mare iubitor al neamului, al Bisericii şi credinţei creştine, iar întreaga sa operă este o reflectare a vieţii creştine româneşti autentice, mai ales a celei din lumea satului. În 1935, Nichifor Crainic a spus că George Coşbuc reprezenta la acea vreme cel mai creştin poet, deoarece nimeni nu închinase mai multe poeme în literatura română Mântuitorului nostru Iisus Hristos decât Coşbuc. Fără îndoială că poezia religioasă de după 1935 s-a dezvoltat foarte mult, dar ­recunoaştem această afirmaţie a lui ­Nichifor Crainic ca fiind una ­corectă. (…) Opera lui și viaţa lui pot reprezenta pentru noi un izvor de inspiraţie în redescoperirea, mai ales de către tânăra generaţie, a valorilor care au insuflat neamul nostru și care l-au făcut să străbată istoria cu toate greutăţile ei, cu eroismul pe care îl cântă Coșbuc în aproape întreaga sa poezie.”

Iată câteva fragmente din discursul lui Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România: „Generaţiile de ­după 1990, generaţii aparținând globalizării, nu mai au accesul acela direct, pe calea inimii, la motivele poeziei lui Coşbuc. ­Coşbuc este memorabil şi pentru faptul că scrie în manieră clasică, poeziile lui au ritm, el este unul din descoperitorii de ritmuri şi rime în poezia românească - la rime doar Eminescu îl întrece, iar la ritmuri doar Topârceanu îl egalează -, ceea ce face ca această poezie să fie orală în mare măsură, să fie recitată. (...) Sună bine poezia lui, are acea încărcătură etică, mesajul poeziei lui este pozitiv. Vine o vreme când noi simţim nevoia unui mesaj pozitiv. (...) Cu timpul, resimţim şi noi din plin nenorocirea de a avea de a face cu mesaje negative. Dar mesajul lui Coșbuc este unul pozitiv. Coşbuc face parte dintre poeţii recuperaţi şi recuperabili. Cu siguranţă va fi recuperat”.

Acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a arătat, între altele, că poetul omagiat „a iubit istoria poporului său, a înţeles-o în profunzimile sale şi a transpus-o în versuri, dar mai presus de toate a iubit acest popor”. Prof. univ. Ion Pop a evocat anii de școală când recita cu mult patos poeziile lui Coșbuc, mărturisind că din aceasta a rămas cu simțul deo­sebit al scandării, al rostirii frumoase. Au mai vorbit despre via­ța și opera lui Coșbuc: Alex. Ștefănescu, Mihai Zamfir, Gabriel Dimisianu, Aurel Rău, Irina Petraș, Adrian Popescu, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache.

Un maraton de manifestări culturale

Programul celorlalte cinci zile de sărbătoare a cuprins activități culturale diverse. Astfel, joi, 15 septembrie 2016, la Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud a avut loc Colocviul „Clasicii și cultura națională. Lecturi și interpretări. Modelul Coșbuc”, la care au participat redactori ai revistei România literară, inclusiv conducerea acestei publicații, la care publicul a fost prezent în număr impresionant.

Sâmbătă, 17 septembrie, la Năsăud au avut loc Simpozionul „Coșbuc 150. Posteritatea lui Geor­ge Coșbuc”, lansări de carte și un recital susținut de poeții invitați. Un recital poetic a avut loc în seara aceleiași zile și în comuna Coșbuc. Duminică, 18 septembrie, după Sfânta Liturghie, tot în localitatea Coșbuc a avut loc spectacolul folcloric „Sunt suflet în sufletul neamului meu”. Cântăreți și actori, între care ­Matilda Pascal Cojocărița, Amelia Crețiu și Codruța Pintea, au susținut luni, 19 septembrie, un concert de romanțe și un recital din poezia coșbuciană la Centrul cultural „Dacia” din Bistrița.

Astăzi, chiar în ziua nașterii poetului omagiat, în satul său natal, numit cândva Hordou iar azi purtându-i numele, are loc resfințirea Bisericii `Sfânta Cuvioasă Parascheva” de către IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, urmată de redeschiderea bibliotecii comunale din localitate și premierea laureaților concursului `George Coșbuc” organizat de ­Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița.