Sclipitor în vremuri dificile

Niciodată n-a fost atât de greu, dar, paradoxal, parcă niciodată n-a fost atât de spectaculos! Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” este marcată, inevitabil, de restricțiile impuse de pandemie, în special cele privind numărul spectatorilor, dar și cele vizând sosirea și plecarea muzicienilor dintr-o țară în alta. Unul dintre efectele secundare este acela că marii artiști prezenți, totuși, la acest eveniment reprezentativ al României, un adevărat brand de țară, cu o istorie fabuloasă, vin, repetă, concertează și pleacă repede, fără să-și prea permită întâlniri cu presa, nicicum vizitarea Bucureștiului sau participarea la evenimente conexe ale festivalului.

Dar, pentru a compensa aceste neajunsuri, organizatorii au făcut o adevărată risipă de imaginație, punând la cale variate manifestări care cresc atractivitatea acestei edi­ții a festivalului. Merită menționat aici, în primul rând, faptul că, fiind mai puține ca de obicei, în condițiile date, abonamentele pentru Sala Palatului și Ateneu au fost obiectul unei... loterii. Nu mai puțin de 4.389 de persoane s-au înscris la aceasta. Evenimentul, care a avut loc la Salonul de Protocol al Ateneului Român, în prezența unei comisii de specialitate și s-a făcut prin metode electronice, a fost transmis în direct pe internet. După extragere, câștigă­torii au fost contactați prin e-mail sau telefon și au primit un link pentru a efectua plata. Abonamentele au fost emise în format print@home sau printate, la alegere. Ulterior, fireș­te, s-au vândut bilete individuale, la fiecare concert în parte.

Toate operele prezentate la Sala Palatului sunt atât în premieră în România, cât și în format multimedia. „Te Deum”, una dintre opere, compusă de faimosul tenor, compozitor și dirijor Jose Cura, este o premieră mondială și este dedicată împlinirii celei de-a 25-a ediții a Festivalului „Enescu”.

În data de 19 august, la ora 12:15, melomanii au fost invitați „să ia o pauză de cinci minute de la ritmurile cotidiene, la împlinirea a 140 de ani de la nașterea lui Geor­ge Enescu, pentru a-l onora fără cuvinte mari, ci cu ceea ce maestrul a iubit mai mult, muzica, și în felul în care el și-a trăit viața, cu modestie și generozitate pentru semeni”. În cele cinci minute, pe site-ul festivalului s-a difuzat înregistrarea „Baladei” de George Enescu, în interpretarea unică a faimosului violonist David Garrett, împreună cu Filarmonica din Monte Carlo și sub bagheta regretatului Gianluigi Gelmetti, așa cum a fost prezentată în ediția sa din 2015. Peste 30 de organizații media, instituții și companii comerciale au anunțat că s-au alăturat acestei inițiative.

În București, „Balada” s-a putut auzi la Primăria Generală a Municipiului București, în calitate de co-producător al Festivalului „Enescu”; Biblioteca Metropolitană București (în toate cele 28 de biblioteci și în sediul central); Muzeul Național al Literaturii Române; ARCUB - Hanul Gabroveni (Sala Mare și Pasaj) și Parcul Colțea; Teatrul de Animaţie Țăn­dă­rică; Teatrul Ion Creangă; Teatrul Odeon; Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu și Muzeul Vârstelor; Circul de Stat, inclusiv Circul ambulant din Parcul Izvor. Balada va putea fi ascultată și în Piața George Enescu, datorită CREART, și în parcul din fața Teatrului Odeon, de la o boxă pusă în balconul acestuia. Muzica a fost difuzată, de asemenea, în piațeta din fața Teatrului Odeon, în Piața George Enescu, în teatre, la bibliotecă, în benzinării, în hipermarket, în mall-uri, restaurante și cafenele, în clinici, pe platforme digitale, pe mai multe canale de televiziune și radio.

Mai trebuie spus că, dacă de obicei orchestrele din străinătate preferau să interpreteze cele două „Rapsodii române”, la ediția din 2021 artiștii invitați oferă publicului posibilitatea să cunoască și să exploreze în profunzime creația lui Enescu, de la lucrările de tinerețe fără număr de opus până la capodoperele camerale și simfonice ale stilului târziu și la fragmente de manuscrise redescoperite și finalizate postum.

Între acestea se numără Simfonia a II-a (1914) care marchează, printr-un limbaj romantic exacerbat, tranziția către sinteza stilistică matură a muzicii lui Enescu, ca și Sonata a III-a „în caracter popular românesc”, care capătă, în aranjamentul lui Valentin Doni, valențele unui spectaculos concert pentru vioară și orchestră (Orchestra Filarmonică din Londra, Edward Gardner dirijor&Patricia Kopatchinskaja vioară). Valentin Doni a făcut acest aranjament special pentru Patricia Kopatchinskaja, una dintre ambasadoarele de seamă ale lui George Enescu în lume. Acest concert din 8 septembrie este transmis în direct și pe MEZZO TV.