Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Scriitoarea şi jurnalista Doina Jela a plecat în veşnicie

Scriitoarea şi jurnalista Doina Jela a plecat în veşnicie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 28 Martie 2025

Una dintre vocile emblematice pentru cunoaşterea fenomenului represiunii comuniste, Doina Jela (1951-2025), a trecut, în 26 martie, la cele veșnice. Scriitoare, jurnalistă şi traducătoare, Doina Jela a fost un intelectual complet, un publicist care a făcut enorm pentru literatura memoriei. A coordonat colecţia „Procesul comunismului” a Editurii Humanitas, a publicat în cadrul acestei colecţii volumele „Această dragoste care ne leagă” (1998), „Drumul Damascului” (1999, reeditată în 2002), care a stat la baza filmului „După-amiaza unui torționar”, de Lucian Pintilie, „Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste” (2001).

În aceeași serie a tradus volumele „Stalin”, de Boris Souvarine, colaborare la „Cartea neagră a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois, „Sărută mâna pe care n-o poţi muşca” şi „O Americă înfricoşătoare”, de Edward Behr. A tradus și publicat mult, a semnat un număr mare de eseuri, cronici, recenzii, interviuri în reviste ca „Tomis”, „Arta”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Observator” (Mün­chen), „22”, „Vatra”.

A fost fondatoarea Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România și filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AEJ). S-a născut la 1 martie 1951 în localitatea Vadu din judeţul Constanţa.