Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Scriitorii români clasici, în topul preferinţelor
Preferinţele concetăţenilor noştri în materie de lectură sunt dintre cele mai diverse, mulţi dintre ei însă declarându-se patrioţi şi susţinând că le place să citească în special poeziile lui Mihai Eminescu sau romanele lui Mihail Sadoveanu sau Marin Preda. Şi marele povestitor Ion Creangă se înscrie în galeria celor preferaţi, în special în rândul celor fără prea multă şcoală. Datele unui studiu IRES, care dezvăluie ce mai citesc românii şi de unde îşi achiziţionează cărţile, relevă faptul că autorii contemporani sunt preferaţi de un număr mic de români.
Marii clasici ai literaturii române se află în topul preferinţelor cititorilor români de carte, Mihai Eminescu fiind "preferatul" concetăţenilor noştri, după cum dezvăluie un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), realizat în perioada 15-19 aprilie.
Astfel, studiul subliniază că 10% dintre respondenţi au spus că le place să-l citească pe Eminescu, acesta fiind urmat în topul scriitorilor preferaţi de Alexandre Dumas (7%), Mihail Sadoveanu (6%), Marin Preda (4%) şi Ion Creangă (3%). Din galeria scriitorilor români, cititorii îi mai preferă pe Liviu Rebreanu, Ion Luca Caragiale, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Camil Petrescu sau George Coşbuc.
Din punct de vedere al pregătirii şcolare, vârstei şi al zonei de reşedinţă, tot din studiu aflăm că Mihai Eminescu este indicat drept scriitor preferat mai mult de respondenţii cu vârsta între 51 şi 65 de ani şi de cei care au ca pregătire şcolară cel mult gimnaziul, în timp ce Alexandre Dumas este preferat de generaţia 36-50 de ani, de cei care au liceul/şcoala profesională şi locuiesc în Transilvania şi Banat. Cei cu vârsta între 51 şi 65 de ani, cei care locuiesc în Moldova şi au liceul sau şcoala profesională îl preferă pe Mihai Sadoveanu, în timp ce Marin Preda este preferat de respondenţii de peste 65 de ani, de cei care locuiesc în zona de sud a ţării, se mai arată în studiu.
Aproape 80% dintre români spun că nu au niciun scriitor român contemporan preferat, scriitori precum Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Puric sau Adrian Păunescu obţinând fiecare câte un procent dintre preferinţele participanţilor la studiu.
Aproape jumătate dintre participanţii la studiu (46%) declară că citesc poezie, în special femeile (53,2%), cei din mediul rural (52%) şi moldovenii (51,4%). Dintre cititorii de poezie, cei mai mulţi (48%) îl preferă pe Mihai Eminescu, urmat la mare distanţă de Adrian Păunescu (6%), George Coşbuc (3%), Ion Minulescu şi Nicolae Labiş (2%).
Românii cumpără cărţi apărute împreună cu diverse publicaţii
Mai mult de jumătate dintre români, respectiv 52%, cumpără cărţi, atunci când ele apar la chioşcuri împreună cu diferite publicaţii, mai arată sondajul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Potrivit sondajului, o treime dintre aceşti cititori achiziţionează cărţile care apar împreună cu ziare şi reviste doar atunci când îi interesează, 14% le cumpără foarte rar şi doar 7% cumpără de fiecare dată.
Bărbaţii (9,4%), tinerii (14,8%), cei care locuiesc în Moldova (12,7%), respondenţii care au urmat studii post-universitare (10,3%) şi cei care au un venit personal lunar între 1.501 şi 2.500 de lei (10,9%) sunt cei care cumpără în cea mai mare proporţie, de fiecare dată, cărţile care apar împreună cu diferite publicaţii, mai subliniază studiul.
Studiul arată că femeile sunt cele care cumpără cele mai multe cărţi, librăria rămânând locul principal de achiziţie (58 %), urmat de standurile amenajate în centre comerciale (15%) şi de anticariate (8%). Numai 8% dintre români cumpără cărţi de pe internet.
Sondajul a fost realizat în perioada 15-19 aprilie, pe un eşantion de 1.237 de indivizi, cu un sub-eşantion de 960 de subiecţi, respectiv 78%, care au declarat că citesc. Sondajul are o marjă de eroare de plus-minus 2,8% şi a fost realizat prin metoda CATI.