Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Studiu inedit privitor la portretul „Fetei cu cercel de perlă”

Studiu inedit privitor la portretul „Fetei cu cercel de perlă”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 14 Octombrie 2024

Oamenii de ştiinţă cred că au descifrat secretul din spatele faimosului tablou „Fata cu cercel de perlă” al pictorului olandez Johannes Vermeer, după ce au măsurat efectul pe care această operă de artă îl are asupra persoanelor care o admiră, informează AFP. Muzeul Mauritshuis din Haga, care găzduieşte această pictură, le-a cerut unor neurologi să măsoare activitatea cerebrală a celor care privesc acest portret. Cercetătorii au ajuns la concluzia că privitorul pânzei lui Vermeer ajunge să fie prins într-o așa-numită „buclă de atenţie susţinută” (Sustained Attentional Loop), un fenomen neurologic care ar fi specific „Fetei cu cercel de perlă”. Mai exact, privirea vizitatorului este atrasă mai întâi de ochii tinerei, se deplasează apoi spre gura ei, alunecă spre perlă şi urcă, din nou, spre ochi. Această buclă de atenţie este motivul pentru care privitorul întârzie mai mult timp în faţa acestui tablou decât în faţa altora, a explicat Martin De Munnik, de la compania de cercetare Neurensics, care a realizat studiul. El susţine că este primul studiu de acest tip care foloseşte tehnologia electroencefalogramei (EEG) şi a RMN-ului pentru a măsura o reacţie neurologică în faţa unei opere de artă. De Munnik crede că ar fi interesant să se realizeze studii similare asupra altor picturi celebre, cum ar fi „Gioconda” lui Leonardo da Vinci.