Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Sub semnul lui George Enescu

Sub semnul lui George Enescu

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Cultură
Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 30 August 2023

La București, dar nu numai, a început cea de-a 26-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, produs de Ministerul Culturii și aflat sub înaltul patronaj al Președintelui României. 29 de zile, peste 3.500 de artiști invi­tați, 90 de concerte, 51 de orchestre din 16 țări, 150 de soliști, peste 60 de dirijori - sunt cifre amețitoare, care nu surprind însă ceea ce e mai important: inestimabila valoare a acestei manifestări de mare prestigiu interna­țional, care contribuie esențial la imaginea României în lume.

Festivalul „George Enescu” a debutat în anul 1958, la trei ani după moartea genialului compozitor, pianist, violonist și profesor român. Acesta plecase din țară după instaurarea regimului comunist și rezistase cântecelor de sirenă ale acestuia, care încerca și uneori reușea (ca în cazul lui Henri Coandă) să-și readucă acasă marile valori. Premierul Petru Groza personal l-a invitat pe Enescu să concerteze la București, dar acesta i-a trimis răspuns că nu poate călca în România, pe care de altfel o iubea atât de mult, câtă vreme nepoata lui, Oana Orlea Cantacuzino, era deținut politic.

La început, festivalul s-a ținut din trei în trei ani. În anii ‘80, pe fondul degradării generale a nivelului de trai al românilor, ca și a imaginii României în lume, și-a pierdut din strălucire. A fost reluat în 1991, iar prin HG 258/13 martie 2002 s-a stabilit organizarea lui din doi în doi ani. De-a lungul timpului, la Festivalul Internațional „George Enescu” au participat orchestre și muzicieni de mare prestigiu: Filarmonica din Viena, dirijată de Herbert von Karajan, Filarmonica din Stockholm, dirijată de Sergiu Celibidache, Filarmonica din Londra, dirijată de Sir John Barbirolli, Claudio Arrau, Arthur Rubinstein, David Oistrah, Yehudi Menuhin (fostul elev al lui Enescu), Boris Berezovski, Lawrence Foster, Elena Cernei, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Viorica Cortez, Eugenia Moldoveanu, Radu Lupu, Dan Grigore și alții.

Ca la fiecare dintre ultimele edi­ții, și cea din 2023 are o temă, de data aceasta „Generozitate prin muzică”, menită să exprime valorile fundamentale ale compozitorului, dar și actualele concepte privind implicarea socială, educația, incluziunea, contribuția în comunitate. Programul cuprinde mai multe serii de concerte, fiecare cu o tematică diferită, construită pentru specificul fiecărei săli şi public-ţintă: seria Mari orchestre ale lumii (13 inter­naționale şi trei din România) la Sala Palatului, într-un maraton muzical de 29 de concerte în 29 de zile; seria Concertelor de la Ateneu, oferind întâlnirea cu lucrări din opera unor cunoscuți compozitori clasici și contemporani; Concertele de la miezul nopții: 11 recitaluri, tot pe scena Ateneului Român, de această dată cu un program care trece de la muzica renascentistă și barocă la folclor tradițional georgian și momente de improvizație; seria Enescu și contemporanii, vizând relația pe care românul o avea cu alți mari compozitori - în diminețile de weekend, la Sala Auditorium; seria Orchestrelor românești, zece ansambluri reprezentative din București și alte cinci orașe din țară; Concertele pentru familii şi copii, la Sala Majestic a Teatrului Odeon, cu programe concepute special pentru a stimula interesul celor mici pentru muzica și instrumentele clasice.

Orchestre, dirijori și soliști de renume

Prin ediția din acest an, dirijorul Cristian Măcelaru își începe mandatul de director artistic al festivalului, iar Cristina Uruc, manager interimar Artexim, coordonează echipa executivă a manifestării. Printre orchestrele importante care participă la ediția din acest an merită amintite: Filarmonica din Viena, Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam, Orchestra Națio­nală a Franței, Orchestra Tonhalle din Zürich, London Symphony Orchestra și Orchestra Filarmonică Cehă. Dirijori de prim rang interna­țional urcă pe scenele din București și din țară: Zubin Mehta, Sir Simon Rattle, Wilson Hermanto, Paavo Järvi, Delyana Lazarova, Lawrence Foster sau Vladimir Jurowski. Iată și câțiva dintre soliști: Patricia Kopatchinskaja, Gautier Capuçon, Yuja Wang, Klaus Mäkelä, Daniel Hope, Olga Peretyatko, Fazil Say, Avi Avital, Kate Lindsey, Cameron Carpenter, Xavier de Maistre, José Cura, David Grimal, Daniel Müller- Schott, Benjamin Kruithof, Maria Marica, Alexandra Segal.

Peste 60 de concerte vor fi transmise în direct pe site-ul Festivalului Enescu și la TVR. O altă veste bună: după câțiva ani de pauză, revine Piaţa Festivalului, în perioada 17-24 septembrie, cu o serie de concerte la care accesul va fi gratuit, în Piața George Enescu, adică în fața Ateneului. În spiritul secolului 21, o noutate a ediției din 2023 este Blogul Festivalului Enescu, care va găzdui informații zilnice despre activitățile desfășurate în cadrul evenimentului. Blogul poate fi accesat la această adresă.

De-a lungul și de-a latul României

Noutăți sunt și evenimentele co­nexe festivalului: Wolfgang este o instalație de tip performance filmată în VR (realitate virtuală) de Gigi Căciuleanu; au loc proiecții de filme în Studioul de operă și multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, printre care un documentar despre dirijorul Sergiu Celibidache și un inedit film despre ediția 1991 a Concursului George Enescu, ambele regizate de Nicolae Corjos; pe întreaga durată a festivalului, la Sala Palatului poate fi vizitată expoziția foto-documentară „George Enescu în Franța”, cu documente din arhiva Muzeului Națio­nal George Enescu; o a doua expo­ziție organizată de muzeu (aflat în renovare) va putea fi vizitată în perioada 1-24 septembrie la Universitatea Națională de Muzică din București; va avea loc și concertul „Enescu și compozitorii de azi”, al an­samblului devotioModerna condus de Carmen Cârneci, în Sala „Geor­ge Enescu” a Universității Națio­nale de Muzică din București.

Tot anul acesta, festivalul găz­du­iește la București proiectul cultural „Lumières d’Europe”: 14 tineri ar­tiști participă la sesiuni multidisciplinare alături de muzicieni renumiți și vor cânta împreună cu aceștia. Evenimente conexe au loc și în țară: un concert la Palatul Cultural din Arad, două la Botoșani, unul la Brașov, un recital vocal-instrumental la Constanța, un concert la Craiova, cinci evenimente muzicale la Cluj-Napoca, alte concerte și recitaluri la Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sinaia, Târgoviște. Se poate spune că, vreme de o lună, țara întreagă vibrează muzical sub aripa geniului lui George Enescu!

Citeşte mai multe despre:   Festivalul Enescu