Toamnă bogată în pagini pentru minte și suflet

Între revistele culturale sosite pe adresa redacției noastre ne-au atras atenția în mod deosebit „Poezia”, „Convorbiri lite­rare”, care a apărut cu suplimen­tul foarte interesant „Buzăul lui Ion Andreescu”, și „Academia Bârlădeană“.  

Sub tema Poezie și miracol, revista „Poezia” ne propune în numărul său de toamnă 250 de pagini dense atât de poezie în sine, românească și universală, cât și de eseuri referitoare la fenomenul poetic, dar și cronici despre noile cărți de poezie.    

Pornind de la definiția poeziei făcută de americanul Carl Sandburg  (1878-1967), care spunea că aceasta este „deschiderea și închiderea unei uși, lăsându-i pe cei care privesc prin deschizătură să ghicească ce s-a văzut în frântura aceea de o clipă”, Cassian Maria Spiridon își scrie editorialul său întemeiat pe convingerea că poezia vine nu atât din înțelepciune și meșteșug, cât din inspirație, fiind un miracol pus în mișcare de o putere divină, după cum spunea Socrate. Autorul aduce în discuție modul în care era privită inspirația poetică, cum era statutul poetului în cetate, dar și despre canonul de scriere sub imperativele ideologiei dominante în Antichitatea greacă, așa cum apar aceste idei în opera lui Platon, care preia, desi­gur, și ideile lui Socrate. Sunt apoi amintiți pentru teoriile lor pe tema poezie-miracol gânditori și scriitori precum Aristotel, Kant, Hegel, Blaga, Maeterlink, Einstein, Valéry. „M­iracolul este definit ca un eveniment care provoacă uimire și ad­mirație, nu altfel se întâmplă la lectura/audierea unei poezii frumoase, unei poezii inspirate sub lumina divină. Poezia este calea prin care avem acces la miracol, la exis­tența lui”, concluzionează Cassian Maria Spiridon, fondatorul revistei. 

Numărul de toamnă al revistei „Poezia” cuprinde poeme de Carmelia Leonte, Șerban Chelariu, Florina Zaharia, Viorel Dinescu, Ion Vintilă Fintiș, Radu Cange, Rodica Popel, Caliopia Tocală, Constantin Guzgă, Ștefan Amariței, Lina Codreanu, George Vigdor, Ara Alexandru Șișmanian, Nicoleta Mivu, Alexandru Cazacu, Dumitru Branc, Nicolae Nistor, Maria Sorina Popa, Maria Mănucă, Gheorghe Cîrstoiu, Lucian Scurtu, Anda Comșa Chiș, Emilia Stajila, Miron Kiropol. La rubrica Poeme de ieri pentru azi este publicat un poem de Ienăchiță Văcărescu, iar în cadrul Poemelor românești în limbi străine, pot fi citite versuri din creația lui L. Blaga, N. Labiș, T. Arghezi, G. Bacovia, A. Blandiana, Al. Macedonski, O. Goga, M. Isanos, O. Doclin, C.M. Spi­ridon, C. Novăcescu, L. Alexiu, M. Chelaru. Un capitol substanțial este acordat poeziei traduse în limba română din literaturile americană, chineză, lituaniană, franceză, germană, italiană, rusă, slovacă, bulgară, suedeză, columbiană, thailandeză.

Eseuri pe tema Poezie și miracol scriu: Radu Șerban, Maria Trandafir, Daniela Andronache, Diana Dobrița Bîlea, Emilia Stajila. Mai apar studii, cronici, eseuri și recenzii semnate de Marian Dopcea, Con­-s­tanța Popescu, Mihai Caba, Marius Chelaru, Marius Manta, Mircea Petean, Mircea M. Pop, Raluca Faraon, Simion Bogdănescu, Miha­ela Cristescu, Mihaela Rădulescu, Constantin Miu, Ottilia Ardeleanu, Mariana Cușa, Rafila Radu, Florentina Niță, Emil Dinga.  

Revista „Academia Bârlădeană” oferă cititorilor în numărul 3 din acest an un spațiu important figurii Mitropolitului Dosfotei, sfânt de la a cărui naștere s-au împlinit 400 de ani la 26 octombrie. Marele învățat este evocat în articolul „Sfântul ierarh Dosoftei (1624-1693), păstor misionar și mare cărturar al neamului românesc”, semnat de pr. Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și director al Publicațiilor Lumina. Sunt amintite cele mai importante realizări în plan bisericesc și cultural ale fostului Mitropolit al Moldovei, dar și unele aspecte biografice. Remarcăm atașa­mentul cu care este evocată personalitatea celui care a fost „primul nostru poet național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică românească, primul traducător al cărților de slujbă în Moldova, traducător din literatura patristică și postpatristică, ctitor de limbă românească”. În aceeași publicație, Lucian Vasiliu oferă un scurt remember Cezar Ivănescu. Câteva pagini in memoriam sunt dedicate celor doi frați Serghei și Mircea Coloșenco, plecați în lumea cealaltă în vara aceasta, textele fiind semnate de Elena Popoiu, Gruia Novac, Ion Todor, Ghiță Cristian, la același capitol fiind publicate rândurile evocatoare ale Otiliei Vîrvorea despre profesorul Aristotel Pilipăuțeanu. Cititorul mai poate afla pagini de istoriografie care scot la iveală documente și informații despre locuri și oameni din Bârlad și Tutova, sub semnăturile autorilor Elena Monu, Costin Clit și Gheorghe Gherghe, dar și pagini de poezie și eseuri.

„Convorbirile literare” din noiembrie oferă, cum ne-a obișnuit, un bogat sumar, cu teme culturale serioase și diverse în dezbatere. Sub titlul  „G. Călinescu în câteva dintre notațiile sale” (II), Cassian Maria Spiridon continuă studiul său despre eseurile marelui critic literar publicate sub genericul Cronica optimistului în Contemporanul. Editorialistul remarcă faptul că autorul, în acei primi ani ai orânduirii comuniste de la noi, se strecoară în notațiile sale „cu mare abilitate intelectuală printre recifele ideologiei marxiste, cu intenția evidentă de a nu abdica de la principiile estetice proprii”. În același număr de revistă apare un interviu cu Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, luat de George Motroc, în care discută mai multe aspecte, dar mai ales despre tema romanului „Dublu autoportret”. Gheorghe Cliveti scrie despre modul în care au apărut opera și personalitatea lui N. Iorga în comentariile criticilor literari de la G. Călinescu la N. Manolescu. Nu putem semnala toate articolele și autorii care publică în cele 200 de pagini, dar este cunoscut că revista reprezintă o lectură agreabilă, care îmbogă­țește. Împreună cu numărul curent al „Convorbirilor literare” a apărut și suplimentul cultural „Buzăul lui Ion Andreescu”, al cărui redactor coordonator este Marius Adrian Nicoară. O adevărată monografie pe tema dată, suplimentul amintit este binevenit pentru toți cei care doresc să cunoască mai bine biografia și opera marelui pictor care a trăit doar  32 de ani și a cărui ședere în orașul de la Curbura Carpaților a lăsat câteva picturi semnificative. Pictorul a locuit la Buzău între anii 1872-1878, timp în care a fost profesor de desen și caligrafie la Seminarul Teologic, la Gimnaziul Comunal „Tudor Vladimirescu“ și la Şcoala de Meserii. A pictat peisaje, scene din oraș, străzi, oameni. „Stejarul”, „Peisaj din crângul Buzăului”, „Piaţa la Buzău“, „Strada în Buzău“, „Bâlci de Drăgaică” sunt picturile în care artistul a imortalizat spiritul locului.