Tradiţii de Florii la Muzeul Naţional al Satului

„Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii”, așa s-a numit târgul de Florii organizat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în cadrul căruia meșteri populari din toate zonele țării s-au reunit pe ulițele instituţiei muzeale pentru a duce mai departe tradiția populară și a încânta vizitatorii cu ouă încondeiate, cruci din lemn sau ceramică și decorațiuni de Paști. În ciuda ploii, atmosfera de sărbătoare, bucatele tradiționale și muzica i-au făcut pe vizitatori să plece cu greu din lumea satului de odinioară. 

Tradiția și meșteșugurile populare încă se mai păstrează, atunci când vine vorba de oameni puternic legați de rădăcinile lor. Carmen și Petrică Brâncoveanu reușesc să ofere o călătorie în trecut, în cufărul cu țesături al bunicii, prin ceramica pictată, care poartă amprenta familiei, şi stilul unic în care este lucrată. Mii și mii de puncte colorate așezate cu grijă pe farfuriile de ceramică închipuie frânturi din scoarțe tradițio­nale oltenești, tapiserii din Brașov, fețe de masă pentru zestrea fetelor, basmale din Maramureș, vitralii din case boierești, cuverturi de pat din Teleorman și motive geometrice din Oltenia, Dobrogea, Maramureş. 

Cei doi meșteri au venit de această dată la târg și cu obiecte care să poată fi puse pe masă în ziua de Paști. „Ne-am gândit că ar fi plăcut și reprezentativ dacă am reuși să facem niște candele cu modele de țesături vechi, în formă de ou și cu aspectul unui ou încondeiat. Încercăm să acoperim toate zonele de creație românească și aducem în fața publicului minunățiile acestea de cusături, pentru că acestea sunt rădăcinile noastre și nu trebuie să le pierdem, pentru că altfel ne pierdem echilibrul”, spune meșterul popular Petrică Brâncoveanu. 

La târg au putut fi admirate, de asemenea, cruci și obiecte meșterite de artista Corina Petre, care sunt o mărturie despre tradiție, cultură țărănească și identitate românească. Artista preferă să lucreze crucile și icoanele doar în perioada posturilor, pentru a simți folosul duhovnicesc al meșteritului, și consideră că suntem datori să cinstim cultura țărănească pe care ne-au lăsat-o înaintașii noștri și să o ducem mai departe: „Crucea pentru mine este un simbol foarte puternic și mă ajută să evoluez atât duhovnicește, cât și artistic. Mă ispir din viața țăranilor, din crucifixele de lemn pe care le aveau bunicii în casă. Crucile le lucrez atât din lemn, cât și din ceramică, iar în ceea ce privește decorul, acestea au fie rugăciuni scrise, fie imaginea Mântuitorului”.

La Muzeul Național al Satului, sărbătoarea Floriilor a fost prilej de bucurie, iar cei care i-au trecut pragul au avut ocazia să descopere frumusețea tradițiilor și să afle tainele meșteșugurilor chiar de la meșterii populari. (A. D.)