Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură „Vatra satului”, o speranţă pentru ia românească la Parohia Udricani

„Vatra satului”, o speranţă pentru ia românească la Parohia Udricani

Galerie foto (12) Galerie foto (12) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 14 Iul, 2021

La Parohia „Sfântul Nicolae”-Udricani din Bucureşti a fost organizată duminică, 11 iulie, ce-a doua ediţie a şezătorii „Vatra satului”, prin care credincioşii prezenţi au putut admira mai multe cămăşi tradiţionale româneşti cusute sub coordonarea ­Marianei Neacşu, deţinătoarea „Atelierului de ii”, şi au putut asculta melodii folclorice interpretate de câţiva rapsozi.

Manifestarea „Vatra satului” s-a desfăşurat în curtea bisericii cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfânta Mare Muceniţă Anastasia Romana”, cunoscută şi drept Udricani, la iniţiativa preotului paroh Constantin Pătuleanu. Părintele a răspuns cererii câtorva doamne interesate de păstrarea tradiţiilor strămoşeşti care au dorit să organizeze întâlniri în cadrul cărora să înveţe persoane doritoare să coasă cămăşi tradiţionale româneşti. Aceste întâlniri s-au desfăşurat fie în pridvor, fie în curtea sfântului lăcaş şi, cu multă răbdare şi hotărâre, doamne de la parohie, unele mai în vârstă, altele mai tinere, s-au reunit în fiecare sâmbătă pentru a coase ii, iar lor li s-au alăturat în timp şi altele.

„Am fost de acord încă de la început cu această propunere, deoarece scopul şezătorii este de a coopta doamne, domnişoare, copii şi tineri din parohia noastră care să înveţe să coasă. Cămaşa românească, iile româneşti, costumele noastre strămoşeşti trebuie duse mai departe, de aceea sunt foarte mulţumit de rezultat”, a spus părintele paroh Constantin Pătuleanu, care a reamintit că Aşezămintele Udricani de odinioară erau un focar de cultură şi un izvor de învăţătură în toate ramurile.

Mariana Neacşu, coordonatoarea şezătorii, a povestit pe scurt din istoricul reuniunilor de lucru: „Ne-am adunat sâmbătă de sâmbătă în curtea bisericii şi ne-am bucurat că mereu ni s-au alăturat alte şi alte persoane dornice să înveţe, astfel încât în cercul nostru avem şi copii, dar şi bărbaţi. Ne axăm pe izvoade vechi şi pe albumul Mariei Panaitescu, foarte bogat în tipuri de cămăşi tradiţionale din toate regiunile României, mai bine zis, bogat în motive specifice fiecărei zone”.

În cadrul expoziţiei de duminică au fost etalate ii din toate zonele ţării. „În Bucureşti suntem adunaţi din toate colţurile, iar la şezătoare fiecare doreşte să înveţe să coasă prima dată cămaşa tradiţională a zonei din care vine şi abia pe urmă o ie din altă regiune”, a mai spus coordonatoarea şezătorii.

Pânza necesară pentru cămăşi este ţesută în cadrul Atelierului de ii, Mariana Neacşu arătând că aceste cămăşi nu sunt copiate întru totul ca model din albumul amintit, ci respectă doar „râurile” din zona din care este ia respectivă, iar acele părţi numite „încreţ” şi „altiţă” sunt create şi combinate diferit, după gust şi după cum crede fiecare de cuviinţă, respectându-se însă modelul general al regiunii.

„Ne dorim foarte mult ca prin activitatea noastră din cadrul întâlnirilor de cusut să transmitem tuturor dragostea faţă de cămaşa populară românească, să învăţăm copiii ce înseamnă costumul nostru, să-l îndrăgească, să-l preţuiască şi să-l ducă mai departe”, a mai spus Mariana ­Neacşu.

Şezătoarea a relevat şi câteva aspecte inedite. Doamna Elena Albişor, în vârstă acum de 81 de ani, a început să coasă cămăşi tradiţionale la 74 de ani, ajungând între timp la 25 de ii. De asemenea, la şezătoarea de cusut a participat cu multă determinare şi un tânăr bărbat, care şi-a cusut singur întreg costumul tradiţional ce se poartă în regiunea sa natală.

Părintele Constantin Pătuleanu a evidenţiat că rezultatele şezătorii „Vatra Satului” sunt ­dovada clară că a învăţa să coşi o cămaşă tradiţională românească nu este ceva imposibil şi, mai ales, aduce o satisfacţie foarte mare când lucrul este gata. Părintele a lansat invitaţia ca oricine doreşte să se înscrie, dar mai ales tinerii şi copiii, să înveţe, să păstreze şi să ducă mai ­departe valorile strămoşeşti.

În cadrul manifestării, rapsozii populari ­Victoria Vlase, Polina Gheorghe, Vasile Pârvu şi Constantin Topârceanu au interpretat câteva melodii folclorice şi pricesne, spre încântarea ­auditoriului. În concordanţă cu atmosfera ­sătească evocată prin costume şi cântece populare, actorul Silviu Biriş a recitat câteva poezii de ­George Coşbuc, inspirate din lumea satului.

Citeşte mai multe despre:   Parohia Udricani  -   Ie