Ziua Culturii, sub semnul identităţii naţionale

Academia Română a organizat ieri, 15 ianuarie, în aula prestigioasei instituţii sesiunea ştiinţifică dedicată Zilei Culturii Naţionale, cu tema „Identitate naţională”. Au participat Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, miniştri ai Guvernului României, academicieni, ierarhi, preoţi, oaspeţi din ţară şi din străinătate. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat ­„Biserica ­Ortodoxă Română și conștiința naţională a poporului român”.

Sesiunea solemnă a fost ­deschisă de acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei ­Române, care a reiterat faptul că declararea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu ca Ziua ­Culturii Naţionale este o iniţiativă a înaltului for pe care îl conduce. De aceea, Academia Română are un rol deosebit de important în apărarea identităţii naţionale şi în cultivarea marilor valori ale culturii române. ­Preşedintele Academiei Române a mai subliniat că „cei doi stâlpi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre, în același timp elemente esențiale prin care ne-am integrat în cultura și civilizația europeană”, sunt „credința noastră creștină de aproape 2.000 de ani și limba română”. De asemenea, a mai afirmat academicianul Ionel-Valentin Vlad, apropierea de Mihai Eminescu, cum a spus şi Nicolae Iorga, este „însuşi drumul înspre sănătate al poporului român”.

Sesiunea a continuat cu ­discursul preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis, care a reliefat semnificaţia zilei: „Rolul operei lui Mihai Eminescu în desăvârșirea conștiinței de sine a României se leagă, nu întâmplător, de înființarea tot acum 150 de ani a Societății Literare ­Ro­mâne, precursoarea Academiei Române. Cultura este cea care face o națiune nemuritoare. Ne mândrim cu geniul lui Eminescu, păstrăm și onorăm tradiții și obiceiuri, citim istoria țării noastre și suntem recunoscători înain­tașilor noștri care au luptat pentru ca România de astăzi să existe. Dar, dincolo de a rememora și respecta trecutul, avem de construit un viitor. Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi împreună și putem face acest lucru prin cultură”.

Au urmat alocuţiunile rostite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, intitulată „Biserica Ortodoxă Română și conștiința naţională a poporului român”; acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, cu tema „Identitatea naţională, factor esenţial de coeziune şi solidaritate”; prof. univ. dr. Vlad Alexandrescu, ministrul culturii, care a reliefat rolul patrimoniului cultural naţional în definirea identităţii naţionale; fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care a evidenţiat necesitatea iniţierii unui nou proiect naţional, bazat pe identitatea naţională, care să-i cuprindă şi pe românii din afara graniţelor; prof. univ. dr. Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, care a explicat rolul culturii, în special al educaţiei, pentru afirmarea identităţii naţionale; acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, care a punctat rolul intelectualităţii în păstrarea identităţii naţionale; acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii ­„Babeş-Bolyai“ din Cluj, care a vorbit despre latinitate, ca element fundamental al identităţii naţionale.

Programul sesiunii omagiale a Zilei Culturii Naţionale de la Academia Română a mai cuprins alocuţiunile academicienilor Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de artă, arhitectură şi audiovizual, Nicolae Breban, Secţia de filologie şi literatură, Alexandru Zub, Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, dar şi ale prof. univ. dr. Mihai Cimpoi şi Vasile Tărâţanu, membri de onoare ai Academiei Române. Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic susţinut de maestrul Dorel Vişan.