Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Cum apreciaţi rolul educaţiei religioase din şcoală în formarea copilului dumneavoastră?
Miruna Petrescu, sector 4, Bucureşti: „Consider că la ora de religie copiii au ocazia să înveţe lucruri interesante. E vorba în primul rând de cultură generală, dar şi de cunoştinţe care îl pot ajuta pe mai departe în viaţă. Noi am fost privaţi de ora de religie în şcoală şi nu înţeleg de ce să ajungem acum în aceeaşi situaţie. Trăim într-un alt regim, în care ne putem exprima opiniile, dar şi convingerile religioase în mod liber. L-am încurajat pe copilul meu să studieze religia încă din clasa I. Aşa am simţit şi mi se pare firesc să-şi cunoască religia în care s-a născut“.
Georgeta Coarfă, Ceptura de Jos, judeţul Prahova: „În ultima vreme, oamenii sunt tot mai prinşi în vârtejul vieţii, descumpăniţi sau pur şi simplu neîncrezători şi de cele mai multe ori uităm să includem şi latura religioasă în viaţa noastră. Se pare că pentru unii religia îşi cam pierde din importanţă, abia când avem vreun necaz sau ne lăsăm copleşiţi de grijile şi nevoile zilnice ne mai îndreptăm spre rugăciune. E un lucru foarte bun că se mai fac ore de religie în şcoli. Măcar copiii noştri să rămână legaţi de credinţa străbună, să înveţe ce înseamnă apropierea de Dumnezeu, să înveţe ce înseamnă iertarea, toleranţa, iubirea faţă de cei din jur. Rolul orelor de religie este să îi înveţe ce înseamnă un nivel de viaţă decent, ce înseamnă fericirea izvorâtă din interiorul lor, şi nu din lucrurile materiale, şi cum, prin hotărârile pe care le iau, pot deveni responsabili de felul în care aleg să-şi trăiască viaţa atât ei, cât şi cei apropiaţi“.
Luminiţa Stoenescu, Dumbrăviţa, judeţul Timiş: „Sunt de acord ca fiica mea să participe la orele de religie, la care elevii îşi formează caracterul; nu dobândesc doar nişte simple cunoştinţe, ci sunt îndemnaţi spre adevărata cunoaştere, care se realizează prin practicarea virtuţilor. Ora de religie, împreună cu familia, îi ajută pe copii să fie virtuoşi: corecţi, generoşi, altruişti, toleranţi, să recunoască şi să aplice adevăratele valori. Ora de religie este baza şi vârful tuturor celorlalte discipline. Punându-L pe Dumnezeu ca fundament al învăţării, într-un final copiii noştri vor ajunge, după ce au învăţat temeinic toate disciplinele, din nou la Dumnezeu“.
