Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cum este structurat învăţământul în Europa

Cum este structurat învăţământul în Europa

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Oana Nistor - 11 Noiembrie 2015

Durata învăţământului obligatoriu variază foarte mult în ţările din spaţiul european, de la opt ani în Croaţia la doisprezece în Ungaria, Olanda, Portugalia, Regatul Unit sau Turcia. În unele state, începând cu clasa a V-a, elevii optează pentru filiera vocaţională sau cea teoretică. Tot în ciclul gimnazial, creşte ponderea orelor obligatorii de limbi străine şi scade numărul obligatoriu de ore de ştiinţe.

Timpul de instruire pentru curriculum-ul obligatoriu într-un an şcolar atinge sau depășește 900 de ore în Irlanda, Franța, Italia, Olanda și Regatul Unit, la celălalt capăt al scalei fiind Bulgaria și Letonia - cu aproape de 650 ore pe an, şi România, Polonia sau Finlanda - cu aproximativ 700 de ore, potrivit unui raport al Reţelei Eurydice a Comisiei Europene privind timpul de instruire în învățământul obligatoriu din Europa 2013/2014. Se remarcă Curriculum-ul Scoțian pentru Exce­lență, care „nu specifică nici o disciplină de predat sau vreo durată de instruire, cu excepția unui minimum de 2 ore/săptămână pentru educația fizică”.
La sfârşitul ciclului primar, în unele state, în funcţie de abilităţile/aptitudinile pe care le au şi de aspiraţiile personale, elevii pot opta pentru un ciclu general secundar structurat pe anumite filiere vocaţionale. De exemplu, în Olanda, elevii trebuie să aleagă din trei tipuri diferite de școli la sfârșitul învățământului primar: VMBO (Voorbereidend Middelbaar Beroepsonderwijs - învățământul secundar profesional pregătitor), HAVO (Hoger Algemeen Voortgezet Onderwjis - învățământul general secundar superior) și VWO (Voorbereidend Wetenschappelijk Onderwijs - învățământul preuniversitar). După clasa a X-a a VMBO și clasa a XI-a a HAVO, elevii continuă în mod normal învăță­mântul profesional, care este exclus din această colecție de date. Din acest motiv, numărul de clase ale în­vățământului general obligatoriu variază în funcție de rută.
În Austria, potrivit raportului Eurydice, elevii trebuie să aleagă din trei tipuri de gimnaziu la sfârșitul învățământului primar: școlile secundare de învățământ general, școlile secundare și noile școli secundare. După patru ani, elevii din ultimele două pot alege diferite rute profesionale. Şi în state precum Liechtenstein sau Turcia elevii trebuie să aleagă din trei tipuri de gimnaziu la sfârșitul învățământului primar.
La nivelul gimnaziului, în special în clasele superioare, unele discipline încetează să mai fie obligatorii pentru toți elevii. În Olanda și Regatul Unit, școlile au libertatea să decidă cum să aloce timpul de instruire pentru toate disciplinele curri­cul­um-ului. În Irlanda, această li­bertate se aplică numai la ultima clasă a învățământului obligatoriu; disciplinele cum ar fi științele natu­rii și limbile străine sunt oferite doar ca opțiuni obligatorii.

În gimnaziu, multe țări pun accent puternic pe limbile străine

Potrivit raportului Eurydice, la nivelul ciclului primar accentul principal este pus pe citire, scriere și literatură, cu excepţia Maltei, unde cea mai mare parte a timpului de instruire este dedicată matematicii.
La nivel secundar, în special în clasele superioare, unele discipline încetează să mai fie obligatorii și devin opţionale. Totuşi, în mai puțin de jumătate din țările studiate cea mai mare parte a timpului de instruire este încă alocată pentru citire, scriere și literatură. Grecia, de exemplu, iese în evidență ca țară în care o mare parte din timpul total de instruire este dedicat citirii, scrierii și literaturii (25,7%), în schimb, matematica, științele și limbile străine primesc doar între 10,5% și 11,4%.
Într-un număr semnificativ de țări se pune mare accent pe limbile străine: Belgia (comunitatea flamandă), Germania, Franța, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Liechtenstein (Gymnasium) și Norvegia. În aproximativ jumătate din țările studiate, cel mai mic procent din timpul total de instruire este alocat științelor. Ştiințele naturii ocupă cea mai mare parte din timpul total de instruire în cinci țări (Republica Cehă, Estonia, România, Slovenia și Liechtenstein).