Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Descoperire arheologică în cetatea Albei

Descoperire arheologică în cetatea Albei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 28 Septembrie 2011

Arheologii care lucrează în Parcul Custozza, în clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina, imobil denumit în termeni de specialitate "Principia", din cadrul Cetăţii Alba Iulia, au făcut o descoperire ce desluşeşte iţele conflictului dintre doi împăraţi romani, Geta şi Caracalla, şi dezvăluie modul în care cel din urmă încerca să îi şteargă celuilalt numele din istorie.

Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat că este vorba de o inscripţie inedită pe piatră, în care numele co-împăratului Geta sau Publius Septimius Geta a fost şters de împăratul Caracalla "Marcus Aurelius Antoninus", fratele său.

Potrivit directorului Gabriel Rustoiu, cei doi, fiii împăratului Septimius Severus, au fost asociaţi la domnie după moartea tatălui lor, survenită în anul 211 d. Hr., iar ulterior, tot în acel an, Caracalla îl ucide pe Geta şi porunceşte ca fratele său să fie şters din istorie. "Observăm că nu doar acum există confruntări politice şi ele au fost şi în antichitate, mai ales în epoca romană, unde se terminau adesea prin eliminarea fizică a adversarului. De precizat că răzbunarea îl urmărea pe cel învins şi dincolo de moarte. Din acest motiv, o sentinţă mult mai dură în ochii romanilor era ştergerea numelui celui învins din istorie sau "damnatio memoriae". În acest caz numele lui era şters de pe toate inscripţiile, iar statuile care îl înfăţişau erau ridicate de pe socluri şi topite. Acest tip de a rezolva disputele politice apăreau mai ales în cazurile luptelor pentru scaunul imperial", a precizat directorul Muzeului Unirii.

Istoricii consideră inscripţia ca fiind inedită şi cu importanţă istorică, astfel încât fragmentul de piatră pe care se află a fost ridicat şi transportat în interiorul muzeului, unde urmează să fie cercetat de specialişti.

Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc au existat un castru roman (al legiunii a XIII-a Gemina, anul 104) şi o cetate medievală.