Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Descoperire arheologică în cetatea Albei
Arheologii care lucrează în Parcul Custozza, în clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina, imobil denumit în termeni de specialitate "Principia", din cadrul Cetăţii Alba Iulia, au făcut o descoperire ce desluşeşte iţele conflictului dintre doi împăraţi romani, Geta şi Caracalla, şi dezvăluie modul în care cel din urmă încerca să îi şteargă celuilalt numele din istorie.
Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat că este vorba de o inscripţie inedită pe piatră, în care numele co-împăratului Geta sau Publius Septimius Geta a fost şters de împăratul Caracalla "Marcus Aurelius Antoninus", fratele său. Potrivit directorului Gabriel Rustoiu, cei doi, fiii împăratului Septimius Severus, au fost asociaţi la domnie după moartea tatălui lor, survenită în anul 211 d. Hr., iar ulterior, tot în acel an, Caracalla îl ucide pe Geta şi porunceşte ca fratele său să fie şters din istorie. "Observăm că nu doar acum există confruntări politice şi ele au fost şi în antichitate, mai ales în epoca romană, unde se terminau adesea prin eliminarea fizică a adversarului. De precizat că răzbunarea îl urmărea pe cel învins şi dincolo de moarte. Din acest motiv, o sentinţă mult mai dură în ochii romanilor era ştergerea numelui celui învins din istorie sau "damnatio memoriae". În acest caz numele lui era şters de pe toate inscripţiile, iar statuile care îl înfăţişau erau ridicate de pe socluri şi topite. Acest tip de a rezolva disputele politice apăreau mai ales în cazurile luptelor pentru scaunul imperial", a precizat directorul Muzeului Unirii. Istoricii consideră inscripţia ca fiind inedită şi cu importanţă istorică, astfel încât fragmentul de piatră pe care se află a fost ridicat şi transportat în interiorul muzeului, unde urmează să fie cercetat de specialişti. Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România. Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc au existat un castru roman (al legiunii a XIII-a Gemina, anul 104) şi o cetate medievală.
