Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Descoperiri de excepţie la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în 2008
Două descoperiri de excepţie - templul lui Jupiter şi templul lui Iarhibol din Parlmyra siriană - au fost făcute în timpul săpăturilor arheologice din acest an de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, acti-vitatea desfăşurându-se sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Piso, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
Capitoliul, templul lui Jupiter şi al Triadei Capitoline, se află în cel de-al doilea for - Forum Novum -, la sud de Forul lui Traian, de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Arheologii au descoperit o parte din treptele templului, fragmente arhitectonice, sculpturale şi mai multe inscripţii. „Ne aflăm în faţa celui mai important monument din Dacia, din punct de vedere politic şi religios. Sarmizegetusa fiind o copie a Romei, trebuia să-şi aibă propriul Capitoliu. Acest Capitoliu din Sarmizegetusa, primul din Provincie, a fost înălţat pe la anul 150 d.Hr. (...). Jupiter trebuia să se afle la înălţime. De pe tronul lui, trebuia să vadă meterezele zidurilor pe care urma să le apere“, a spus coordonatorul ştiinţific, prof. Ioan Piso, conform Agerpres. Până la templul lui Jupiter se urcau 11 trepte din marmură, iar în partea frontală se aflau şase coloane cu capiteluri, înalte de 10 metri. Statuia lui Jupiter trona într-o încăpere pavată cu marmură multicoloră adusă din zona mediteraneană. A doua mare descoperire din acest an este templul zeului Iarhibol, o divinitate a Soarelui din Palmyra siriană. Sub templu, arheologii au gă-sit o cameră subterană în ca-re, pe o înălţime de un metru, s-a păstrat pictura interi-oa-ră. „După cunoştinţa noastră, în prezent, pictura are caracter de unicat. Pictura interioară este extrem de frumoasă şi bine păstrată, până la înălţimea de un metru. Rezulta-tele recompunerii acestei picturi, în urma procesului de conservare şi reconstituire pe calculator, vor aduce, probabil, aspecte relevante“, a spus prof. Ovidiu Ţentea, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie al României, care coordonează săpăturile la templul lui Iarhibol. Templul a fost construit de împăratul Hadrian, care a adus în zonă trupe din Palmyra pentru a face faţă călăreţilor din stepă, în anii 117-118 d.Hr. Soldaţii au rămas în vecinătatea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa, unde au dezvoltat o elită ce a ocupat apoi funcţii supreme în oraş. Cercetările la acest templu vor continua anul viitor.
