Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Distrugerea patrimoniului, „un reflex al lipsei de patriotism“

Distrugerea patrimoniului, „un reflex al lipsei de patriotism“

Data: 26 Martie 2009

▲ Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, a susţinut, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, conferinţa cu tema „Patriotism şi patrimoniu“ ▲ La conferinţa din Aula Bibliotecii Centrale Universitare au fost prezenţi oameni de cultură, academicienii Ionel Haiduc şi Ioan Păun Otiman, muzeografi, reprezentanţi ai sindicatelor culturale, bibliotecari şi reprezentanţi ai Operei Naţionale Bucureşti sau ai Bibliotecii Naţionale ▲

Mergând pe corelarea termenilor paternitate-patriotism-patrimoniu şi avându-se în vedere că în fiecare se regăseşte rădăcina „pater“, ce trimite la ideea de „transmisie prin părinţi“, Paleologu a precizat faptul că, înainte de orice, patriotismul înseamnă grijă faţă de patrimoniu, conform Agerpres.

Ministrul a vorbit despre natura patriotismului ca virtute politică, făcând trimitere la lucrarea „Principele“ a lui Machiavelli, primul filosof politic, şi aducând în discuţie şi definirea incompletă a patriotismului ca iubirea de patrie. „Patriotismul este motorul fundamental al acţiunii politice, este una dintre motivaţiile cele mai profunde pentru acţiunea politică, este chiar virtutea omului politic prin excelenţă. (...) Mi se pare foarte fadă definirea patriotismului ca iubire de patrie. Mi se pare că şi alte afecte intră în compoziţia unui patriotism machiavellian, cum ar fi grija, ambiţia, orgoliul“, a spus ministrul. Paleologu a pus în corelaţie patriotismul cu un alt concept, acela de „grijă“, căci patriotismul, spune el, are două feţe, una întoarsă către trecut şi alta către prezent şi viitor. „Nu poţi fi patriot dacă nu eşti îngrijorat. Un patriot român nu poate fi decât îngrijorat, o fiinţă anxioasă chiar“, este de părere ministrul. Făcând trimitere la viziunea omului politic francez Benjamin Constant, Paleologu a vorbit şi despre patriotismul văzut ca „grijă faţă de patrimoniu“, conform Agerpres. El a precizat că, după â89, a existat o preocupare faţă de patrimoniu, ca o reacţie din cauza distrugerilor lui Ceauşescu, dar că, în prezent, putem vorbi despre o criză majoră a patrimoniului, distrugerea acestuia fiind „un reflex al lipsei de patriotism“. De altfel, el a mai spus că patriotismul este o virtute ignorată sau prea puţin practicată. „Acţiunea mea pentru protejarea patrimoniul construit este izvorâtă dintr-o grijă, o îngrijorare. (...) Nu este vorba despre o crispare paseistă, ci face parte dintr-o viziune despre om, despre locul omului în lume, despre ce înseamnă virtute, ce înseamnă patriotism şi despre viziunea României în Europa“, a spus Paleologu. Ministrul şi-a încheiat discursul cu mărturia credinţei sale că patriotismul nu este o chestiune demodată. La conferinţa din Aula Bibliotecii Centrale Universitare au fost prezenţi oameni de cultură, academicienii Ionel Haiduc şi Ioan Păun Otiman, muzeografi, reprezentanţi ai sindicatelor culturale, bibliotecari şi reprezentanţi ai Operei Naţionale Bucureşti sau ai Bibliotecii Naţionale. Conferinţa „Patriotism şi patrimoniu“ este cea de a patra manifestare de gen de când conducerea Bibliotecii Centrale Universitare a hotărât să continue tradiţia existentă în peisajul cultural al Capitalei din perioada interbelică. Conferinţele au adus, până acum, în faţa publicului amator de cultură nume sonore din peisajul academic bucureştean.