Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Distrugerea patrimoniului, „un reflex al lipsei de patriotism“
▲ Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, a susţinut, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, conferinţa cu tema „Patriotism şi patrimoniu“ ▲ La conferinţa din Aula Bibliotecii Centrale Universitare au fost prezenţi oameni de cultură, academicienii Ionel Haiduc şi Ioan Păun Otiman, muzeografi, reprezentanţi ai sindicatelor culturale, bibliotecari şi reprezentanţi ai Operei Naţionale Bucureşti sau ai Bibliotecii Naţionale ▲
Mergând pe corelarea termenilor paternitate-patriotism-patrimoniu şi avându-se în vedere că în fiecare se regăseşte rădăcina „pater“, ce trimite la ideea de „transmisie prin părinţi“, Paleologu a precizat faptul că, înainte de orice, patriotismul înseamnă grijă faţă de patrimoniu, conform Agerpres. Ministrul a vorbit despre natura patriotismului ca virtute politică, făcând trimitere la lucrarea „Principele“ a lui Machiavelli, primul filosof politic, şi aducând în discuţie şi definirea incompletă a patriotismului ca iubirea de patrie. „Patriotismul este motorul fundamental al acţiunii politice, este una dintre motivaţiile cele mai profunde pentru acţiunea politică, este chiar virtutea omului politic prin excelenţă. (...) Mi se pare foarte fadă definirea patriotismului ca iubire de patrie. Mi se pare că şi alte afecte intră în compoziţia unui patriotism machiavellian, cum ar fi grija, ambiţia, orgoliul“, a spus ministrul. Paleologu a pus în corelaţie patriotismul cu un alt concept, acela de „grijă“, căci patriotismul, spune el, are două feţe, una întoarsă către trecut şi alta către prezent şi viitor. „Nu poţi fi patriot dacă nu eşti îngrijorat. Un patriot român nu poate fi decât îngrijorat, o fiinţă anxioasă chiar“, este de părere ministrul. Făcând trimitere la viziunea omului politic francez Benjamin Constant, Paleologu a vorbit şi despre patriotismul văzut ca „grijă faţă de patrimoniu“, conform Agerpres. El a precizat că, după â89, a existat o preocupare faţă de patrimoniu, ca o reacţie din cauza distrugerilor lui Ceauşescu, dar că, în prezent, putem vorbi despre o criză majoră a patrimoniului, distrugerea acestuia fiind „un reflex al lipsei de patriotism“. De altfel, el a mai spus că patriotismul este o virtute ignorată sau prea puţin practicată. „Acţiunea mea pentru protejarea patrimoniul construit este izvorâtă dintr-o grijă, o îngrijorare. (...) Nu este vorba despre o crispare paseistă, ci face parte dintr-o viziune despre om, despre locul omului în lume, despre ce înseamnă virtute, ce înseamnă patriotism şi despre viziunea României în Europa“, a spus Paleologu. Ministrul şi-a încheiat discursul cu mărturia credinţei sale că patriotismul nu este o chestiune demodată. La conferinţa din Aula Bibliotecii Centrale Universitare au fost prezenţi oameni de cultură, academicienii Ionel Haiduc şi Ioan Păun Otiman, muzeografi, reprezentanţi ai sindicatelor culturale, bibliotecari şi reprezentanţi ai Operei Naţionale Bucureşti sau ai Bibliotecii Naţionale. Conferinţa „Patriotism şi patrimoniu“ este cea de a patra manifestare de gen de când conducerea Bibliotecii Centrale Universitare a hotărât să continue tradiţia existentă în peisajul cultural al Capitalei din perioada interbelică. Conferinţele au adus, până acum, în faţa publicului amator de cultură nume sonore din peisajul academic bucureştean.