Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
„Doina”, element de patrimoniu cultural imaterial
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN) va prezenta mâine, 9 octombrie, detalii ale procesului de elaborare a dosarului de candidatură a României pentru Lista Reprezentativă de Patrimoniu Imaterial al Umanităţii. Între 28 septembrie-2 octombrie, s-a desfăşurat la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, cea de a patra sesiune ordinară a Comitetului Interguvernamental al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar unul dintre principalele puncte ale agendei acestei reuniuni l-a constituit acceptarea, de către Comitet, a elementelor de patrimoniu imaterial pe cele doua liste ale UNESCO, Lista Reprezentativă şi Lista de Salvgardare Urgentă. România a pregătit, pe parcursul anului 2008, un dosar de candidatură în vederea înscrierii pe Lista Reprezentativă, astfel încât, în cadrul sesiunii care a avut loc pe 1 octombrie, „Doina“, element de patrimoniu cultural imaterial reprezentativ pentru teritoriul ţării noastre, a fost acceptată pe Lista Reprezentativă de Patrimoniu Cultural Imaterial, constituind al doilea element, după înscrierea „Ritualului Căluşului“, aflat pe această listă.
Dosarul de candidatură a fost elaborat de Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, consultarea de specialitate fiind oferită de către Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu“ al Academiei Române. Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, împreună cu Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, au oferit sprijin colectivului care a lucrat la întocmirea dosarului, în timp ce Biblioteca Academiei a pus la dispoziţia grupului de lucru care a realizat dosarul fondul de manuscrise necesar realizării materialului video.



.jpg)