Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie obligatorie de 13 ani în loc de 10 ani

Educaţie obligatorie de 13 ani în loc de 10 ani

Data: 18 Decembrie 2007

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a lansat, ieri, la Biblioteca Centrală Universitară, pachetul de legi ale educaţiei care cuprinde legea învăţământului preuniversitar, legea învăţământului universitar superior şi statutul cadrelor didactice. Cristian Adomniţei a anunţat că se va înfiinţa o agenţie de credite pentru studenţi, un Consiliu Naţional pentru Studenţi, Etică şi Prognoză în Învăţământ, Registrul matricol unic, care va permite gestionarea programelor de studii ale studenţilor înmatriculaţi şi a actelor de studii, în corelare cu ofertele de pe piaţa muncii.

„Educaţia are nevoie, după 12 ani, de un nou cadru legal în care să se dezvolte. MECT propune prin proiectul de lege al educaţiei o nouă abordare a sistemului de învăţământ. Fiecare dintre reglementările la care reprezentanţii ministerului au lucrat, alături de partenerii sociali care au participat activ la desfăşurarea lor a pornit de la un concept important, acela al maturizării, al autonomiei sistemului în ansamblul său“, a declarat ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, la festivitatea de lansare a pachetului de legi.

Problema „deranjantă“ a meditaţiilor

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu i-a cerut, luni, ministrului Educaţiei să aibă în vedere problema „deranjantă“ a meditaţiilor, în condiţiile în care, atât timp cât „acest sistem de învăţare paralel“ va continua, înseamnă că educaţia nu funcţionează cum trebuie. „Nu cred că este corect şi deontologic ca aceia care sunt la catedră să dea meditaţii la elevii din clasele în care şi predau“, a spus primul-ministru, care a participat la lansarea în dezbatere publică a proiectului pachetului de legi ale educaţiei, manifestare organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Preşedintele Traian Băsescu a criticat lipsa unui statut al elevului şi studentului din pachetul de legi privind educaţia, similar cu cel al cadrelor didactice. „Am propus în Pactul pentru educaţie ca studenţii şi elevii să beneficieze de un statut, ca şi personalul didactic. Poate că exact lipsa acestuia face ca pachetul de legi elaborat să nu dea impresia că ar avea un aer proaspăt. (...) Până nu vom accepta ideea, că în centrul sistemului de educaţie se află studentul şi elevul, nu vom putea construi un sistem de educaţie eficient“, a afirmat Traian Băsescu, cu prilejul lansării în dezbatere publică a proiectului pachetului de legi ale educaţiei.

Potrivit şefului statului, toate legile educaţiei trebuie să plece de la statutul elevului şi studentului. „Proiectele prezentate de MECT menţin multe din decizii la nivelul ministerului sau al Guvernului. Ceea ce se spune despre relaţia cu comunităţile este de ordin foarte general. Ar fi fost bine ca, aşa cum se întâmplă în ţări europene, comunităţile locale să fie consultate. Proiectele nu sunt gândite în mod coerent, împreună. Am remarcat că în textul tipărit există nu doar greşeli de tipar, ci şi dezacorduri supărătoare. Dacă MECT produce texte neîngrijite, cum se poate cere elevilor şi studenţilor să scrie corect româneşte?“, a afirmat Traian Băsescu.

Şeful statului a subliniat că un alt aspect „supărător“ este acela că legile lasă multe lucruri în suspensie şi sunt articole care amână reglementarea sau o atribuie ministrului. „Eu am cerut un consens politic pe tema educaţiei pentru a elimina reglementările unei supra-reglementări haotice. Fac apel ca legile educaţiei să fie gândite temeinic şi redactate cu gândul că nu vor mai fi schimbate de acum încolo“, a spus Băsescu, care a subliniat faptul că legile nu pot fi bune dacă nu ţin cont de realitatea cotidiană.

Părinţii au dreptul să ştie ce li se cere elevilor

Şeful statului a menţionat că primeşte multe scrisori de la părinţi, care se referă la greutatea ghiozdanului sau la prezenţa la ore. „Direcţiile şcolare trebuie să fie responsabile pentru prezenţa dascălilor, în special în mediul rural. Dascălii trebuie să fie exemple de punctualitate şi responsabilitate. Pe de altă parte, mulţi părinţi se întreabă dacă vreun profesor cântăreşte un ghiozdan de elev. Recomandarea medicului arată că greutatea unui ghiozdan nu trebuie să depăşească 10% din greutatea corpului. Părinţii se întreabă şi dacă este nevoie de caiete pentru fiecare disciplină sau chiar câte 2-3 pentru fiecare materie. Unii vor spune că sunt detalii, dar realitatea cotidiană este formată din aceste detalii“, a explicat Traian Băsescu.

Totodată, el a menţionat că părinţii au dreptul să ştie nu doar ce li se predă copiilor, dar şi ce li se cere elevilor, ce se aşteaptă de la ei. „Fiecare disciplină ar trebui să beneficieze de o descriere clară şi coerentă a obiectivelor şcolare“, a mai arătat preşedintele.