Cum ne ajută tehnologia şi cum o putem utiliza limitând riscurile

Uitându-ne în jurul nostru, la felul cum arată lucrurile astăzi faţă de acum, să spunem, 10 ani, observăm cât de mult a evoluat tehnologia şi cât de prezentă este în viaţa noastră. De la telefonul mobil, de care aproape că suntem nedezlipiți, la tot felul de aplicaţii şi aparatură inteligentă, tehnologia este parte din activităţile noastre de zi cu zi.

Avem internet aproape oriunde mergem, avem date din satelit, maşini din ce în ce mai performante, cu sisteme care ne ajută la condus. Toate aceste lucruri au apărut pentru a ne oferi acces cât mai facil la informaţii, siguranţă, confort etc. Tehnologia este tot mai vizibilă şi oarecum obligatorie, de exemplu, în perioada de pandemie, în zona de educaţie. Copii, părinţi, bunici au fost obligaţi să se împrietenească cu tehnologia pentru a face faţă provocărilor survenite odată cu această criză sanitară globală. Unii au fost încântaţi de acest lucru, alţii nu tocmai. Însă, fie că ne place sau nu, tehnologia este aici și nu va dispărea, așa că ar fi bine să privim şi partea bună a ei.

Un exemplu pozitiv este cel al noilor tehnologii în zona de sănătate. Computerele tomograf, PET-scanurile, roboţii, sistemele de analiză folosind inteligenţa artificială, roboţii chirurgicali sunt câteva elemente tot mai întâlnite şi în spitalele din România. Suntem în stadiu incipient însă vom avansa, cu siguranţă.

De altfel, există în acest domeniu o companie nouă în România care foloseşte inteligenţa artificială, de fapt, o programare a unui soft­ware care să recunoască cu o acurateţe mai mare problemele medicale ale pacienţilor pe baza unor radiografii. Cum funcţionează în general această tehnologie? Se iau foarte multe imagini, ce sunt introduse într-un program de calculator care învaţă despre el. Adică, radiografia 1 reprezintă o persoană bolnavă de ceva, radiografia 2 o persoană bolnavă de alt­ceva, radiografia 3 prezintă aceeaşi boală ca prima radiografie. În felul acesta, calculatorul îşi face o bază de date cu mai multe sertăraşe să zicem. Când apare o poză nouă, se duce şi caută în fiecare sertăraş pentru a vedea care se potriveşte mai bine cu ce are el în memorie deja. Odată identificată poza care seamănă cu cea nouă, recunoaște şi problema pacientului, pe baza a ceea ce a învăţat până atunci.

Evident, în astfel de cazuri de programare, un risc îl reprezintă securitatea datelor. Este important de ştiut că aceste date sunt învăţate de calculator în mod anonimizat. Calculatorul nu ştie decât faptul că pacientul 1 are boala X şi nu îi ştie numele. Totuși, există pericolul ca cineva să acceseze bazele de date din spitale. Este o problemă generală, nu doar la noi, ci şi în Statele Unite, Franţa, Germania etc. De aceea, spitalele se asigură că deţin protocoale de securitate şi antiviruşi, şi că reţelele sunt ­bine protejate de potențiali intruşi.

Într-adevăr, tehnologia vine și cu provocări sau pericole. Există riscul ca datele noastre să fie furate şi folosite de către alte persoane, există riscul să fim agresaţi în mediul online, dacă vorbim despre aplicaţii şi social media. De aceea, este foarte important să ne informăm asupra tuturor acestor lucruri. Nu trebuie să fim programatori sau ingineri ca să înţelegem cum funcţionează şi ce trebuie să facem pentru a ne proteja. De aceea, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), organizaţie care înglobează companii ce activează în industria de IT, prin intermediul membrilor săi, a pregătit pentru cititorii „Ziarului Lumina” o serie de articole care să prezinte latura mai puţin cunoscută a tehnologiilor şi, mai ales, cum să le folosim eficient şi să ne protejăm de aceste eventuale probleme.

(Pagină realizată în parteneriat cu ANIS, cu sprijinul companiei Bucharest Promo Robots)