Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Elevii ar putea reveni la şcoală gradual
În aceste zile, autorităţile decidente vor stabili protocoale pentru revenirea în şcoli, o primă întâlnire între ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, şi ministrul educaţiei, Monica Anisie, având loc ieri, 22 aprilie. Totodată, profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie (SRM), susţine reîntoarcerea graduală a elevilor la şcoală. La nivel mondial, conform UNESCO, şcolile sunt închise în 191 de ţări.
Ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat zilele acestea că şcolile s-ar putea redeschide la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie. În acest sens, urmează să se încheie protocoale care vor avea în vedere „tot ce înseamnă circuitul copiilor, dacă vom face mai multe schimburi, dacă vor fi mai puţine ore, dacă vom avea acele biocide, dacă vom avea şi măscuţe, (...) efectiv sunt protocoale pe care le stabilim şi le vom adapta la nevoile momentului”, a spus Tătaru, citat de Agerpres. În acest sens, ieri a avut loc o primă întâlnire cu ministrul educaţiei, Monica Anisie, în timp ce profesorul Alexandru Rafila, președintele SRM, a declarat, tot marţi, că reîntoarcerea elevilor la școală s-ar putea face gradual. Mai exact, să se înceapă cu o anumită categorie de copii, cel mai probabil cu cei care au de susţinut în acest an examenele naţionale, pentru ca mai apoi „să aducem încet-încet tot mai multe categorii înapoi la școală”.
Ideea revenirii graduale este susţinută şi de cadrele didactice. Marina Manea, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a apreciat că „se pot găsi soluțiile necesare astfel încât să poată fi realizată distanțarea necesară și protecția elevilor”, a căror importanţă a fost subliniată şi de preşedintele SRM. „Este important ca în școală, concomitent, să fie mai puțini copii decât sunt de obicei. Dacă în școlile private lucrul acesta este rezolvat, pentru că într-o clasă sunt maximum 15 copii, în școlile publice, unde sunt 30 de copii sau chiar peste 30 de copii într-o clasă, bineînțeles că trebuie găsită o soluție să spațiezi programul în așa fel încât numărul copiilor să fie limitat. Responsabilitatea majoră a cadrelor didactice, pe de o parte, și a administrației școlii, pe de altă parte, este legată de promovarea măsurilor de igienă personală, să existe apă, să existe săpun și copiii să știe când și cum să se spele pe mâini”, a precizat președintele SRM, care a adăugat că principiul utilizării întregii durate a zilei se poate aplica şi în şcoli.
La nivel mondial, conform Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), cel puţin 1,5 miliarde de elevi şi 63 de milioane de profesori de ciclu primar şi secundar sunt afectaţi de tulburări fără precedent provocate de pandemia de COVID-19, şcolile fiind închise în 191 de ţări.
Audrey Azoulay, director general al UNESCO, consideră că este necesară „multiplicarea eforturilor pentru asigurarea conectivităţii pentru toţi”, dar „şi pentru a sprijini alte alternative, în special utilizarea emisiunilor de radio şi televiziune comunitare şi creativitatea în toate formele de învăţare”. În contextul în care în această perioadă este promovată învăţarea la distanţă, jumătate din numărul total al cursanţilor din lume, respectiv 826 milioane de elevi şi studenţi „nu au acces la un computer la domiciliu”, iar „43% (706 milioane) nu au internet acasă”, mai subliniază UNESCO.
(Oana Nistor)