Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Elevii claselor a VIII-a din acest an au scăpat de testele naţionale

Elevii claselor a VIII-a din acest an au scăpat de testele naţionale

Data: 30 August 2007

▲ Începând cu anul şcolar 2007-2008, absolvenţii de gimnaziu nu vor mai susţine testele naţionale ▲ Admiterea la liceu se va face pe baza mediei generale între media anilor de liceu şi media la tezele cu subiect unic ▲ Elevii care intră acum în clasa a VIII-a vor susţine teze cu subiect unic la limba română, matematică, istorie sau geografie, media acestora reprezentând jumătate din media de admitere la liceu ▲ Ministrul Cristian Adomniţei a menţionat că această decizie nu este precipitată,deoarece, a anunţat de mult timp că este „un duşman al testelor naţionale, un examen anacronic. Nu vreau să păstrez acest examen care stresează copilul. Nu este un examen care să certifice competenţele la sfârşitul unui ciclu de învăţământ. Este doar o evaluare punctuală fără să fie o evaluare continuă aşa cum ne dorim şi cum va fi de acum înainte“ ▲

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a anunţat că, începând din acest an şcolar, vor fi desfiinţate testele naţionale. Astfel, absolvenţii clasei a VIII-a din anul şcolar 2007-208 nu vor mai susţine Teste Naţionale.

Pentru elevii care vor intra în această toamnă, în clasa a VIII-a, la începutul lunii septembrie va fi emis un ordin de ministru prin care Testele Naţionale vor fi eliminate.

Accesul elevilor în clasa a IX-a se va face în funcţie de mediile obţinute la cele trei sau patru (în cazul minorităţilor) teze cu subiect unic, susţinute semestrial, în anul şcolar 2007-2008, de către elevii de clasa a VIII-a şi media generală a claselor V-VIII. Metodologia de trecere a absolvenţilor din clasa a VIII-a într-a IX-a se va publica la începutul noului an şcolar.

Bacalaureatul nu se schimbă

De asemenea, aşa cum a anunţat MECT, numai sistemul de admitere în clasa a IX-a se va schimba, metodologia de susţinerea a examaneului de bacalaureatul fiind asemănătoare cu cea de anul acesta. „Bacalaureatul va avea acelaşi număr de probe orale şi scrise ca şi în acest an. Metodologiile pentru testele naţionale, precum şi cele pentru tezele cu subiect unic vor fi aprobate de minister până la sfârşitul lunii“, a menţionat Liliana Preoteasa, din cadrul MECT. Astfel, elevii care vor intra în acest an în clasa a VIII-a nu vor mai fi admişi în liceu pe baza rezultatelor de la testele naţionale.

„Este surprinzător pentru că elevii care au trecut acum în clasa a VIII-a s-au pregătit pentru testele naţionale“

Anunţul privind desfiinţarea atât de rapidă a testelor naţionale a surprins sistemul de învăţământ. „Nu am primit încă nimic oficial, e surprinzător dacă această hotărâre a fost luată acum, atât de rapid“, a precizat Camelia Gavrilă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi (ISJ). „Este surprinzător pentru că elevii care au trecut acum în clasa a VIII-a s-au pregătit pentru testele naţionale. Ei au intrat în acest sistem gimnazial având de la început ideea că vor susţine la final testele naţionale. Pe de altă parte, era firesc să se desfiinţeze testele naţionale, având în vedere că învăţământul obligatoriu este de zece clase şi nu de opt clase, astfel că, un examen de evaluare a cunoştinţelor ar fi trebuit să fie la sfârşitul unui ciclu şcolar“.

Camelia Gavrilă a mai adăugat că testele naţionale erau un mod de a stabili ierarhia la admiterea în clasa a IX-a şi putea fi considerat şi ca o formă de evaluare finală la sfârşitul ciclului gimnazial. Şefa ISJ a remarcat faptul că această decizie a fost urmărită, dar că rapiditatea cu care s-a aprobat a fost surprinzătoare. „Chiar am discutat la o întâlnire a inspectorilor generali cu ministrul educaţiei despre această propunere şi despre o nouă modalitate de admitere în liceu dar nu credeam că se va aplica pentru cei care intră în acest an şcolar. Este surprinzător, nu am primit nimic oficial şi aşteptăm să apară metodologiile. Este surprinzător şi pentru elevii de clasa a VIII-a care s-au pregătit mental şi sufleteşte pentru un anumit tip de examen. Va fi o perioadă de tranziţie, deşi este o decizie uşor precipitată poate fi înspre binele elevilor“, a mai spus Camelia Gavrilă.

Un examen anacronic

Contactat telefonic, ministrul Cristian Adomniţei a menţionat ieri că această decizie nu este precipitată deoarece a anunţat de mult timp că este „un duşman al testelor naţionale, un examen anacronic. Nu vreau să păstrez acest examen care stresează copilul. Nu este un examen care să certifice competenţele la sfârşitul unui ciclu de învăţământ. Este doar o evaluare punctuală fără să fie o evaluare continuă aşa cum ne dorim şi cum va fi de acum înainte“.

Ministrul educaţiei şi cercetării, Cristian Adomniţei, a remarcat faptul că deocamdată, până la adoptarea pachetului legislativ privind învăţământul preuniversitar, nu vor mai fi alte modificări în ceea ce îi priveşte pe elevii care vor intra în acest an în clasa a VIII-a. „Elevii nu vor mai susţine testele naţionale, doar tezele cu subiect unic, iar admiterea în clasa a IX-a la liceu se va face ca şi până acum, computerizat“.

Cristian Adomniţei a menţionat că este mai corect ca admiterea în clasa a IX-a să se facă pe baza unor evaluări semestriale: „Acum vor fi avantajaţi cei care învaţă nu doar cei care au noroc. Sunt copii care poate nu se simt bine în ziua în care trebuie să susţină testele naţionale şi din cauza unor note nereprezentative pentru pregătirea lor, primesc apoi o repartizare nefericită în clasa a IX-a. Din acest motiv, ne dorim o evaluare continuă“. Ministrul educaţiei a precizat că este important ca profesorii să fie atenţi la modul în care predau lecţiile şi să respecte programarea acestora.

De asemenea, ministrul Cristian Adomniţei a atras atenţia că şi elevii care intră acum în clasa a VII-a trebuie să susţină teze cu subiect unic care vor conta la admiterea în liceu de peste doi ani. „Se va merge aşa, până va intra în vigoare noul pachet legislativ“, a menţionat ministrul Adomniţei. „Evaluarea copilului va deveni mult mai realistă când va deveni pe deplin întregită, atunci când va intra pachetul de legi în vigoare, dar aceasta nu mai este la latitudinea mea, este la latitudinea Parlamentului“.

Evaluarea continuă este prevăzută şi în proiectul legislativ

În această vară, pe fondul dezbaterilor pe marginea noului pachet legislativ din educaţie, au avut loc mai multe întâlniri între sindicatele din învăţământ şi ministrul Educaţiei Cristian Adomniţei, prilej cu care s-a discutat despre anumite schimbări în sistem, cel mai sensibil punct fiind chiar cel al testelor naţionale despre care ministrul a insistat că reprezintă un examen anacronic. Astfel, conform proiectul legii învăţământului preuniversitar, gimnaziul va fi până la clasa a IX-a. În urma dezbaterilor cu sindicatele, s-a stabilit ca structura învăţământului preuniversitar, în fază de proiect, să includă educaţia timpurie, educaţie ante-preşcolară – 0-3 ani şi învăţământ preşcolar 3-6 ani, iar învăţământul primar să fie de 5 clase, cu clasa pregătitoare şi clasele I-IV. Învăţământul secundar – inferior sau învăţământ gimnazial, va cuprinde 5 clase, respectiv V-IX, iar cel superior va avea învăţământ liceal, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII, precum şi învăţământul terţiar non-universitar, învăţământul postliceal cu 1-3 clase.

Sindicatele au fost de acord cu generalizarea tezelor cu subiect unic la clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Astfel, se prevede ca semestrial, elevii să susţină teză la limba şi literatura română, matematică şi alternativ la una dintre disciplinele istorie, geografie şi limbă străină. Media finală a celor 18 teze susţinute în cei trei ani va sta la baza eliberării unui certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de 10 clase. Admiterea la liceu ar putea fi făcută în două etape. În prima etapă, admiterea se va realiza pe baza mediei obţinute între nota de la examen şi media notelor de la tezele cu subiect unic din clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Cea de a doua etapă constă în repartizarea computerizată a elevilor care nu au obţinut un loc la liceu în prima etapă. Repartizare computerizată se va realiza pe baza mediei de la tezele cu subiect unic şi în funcţie de opţiunile elevilor, şi va urmări completarea locurilor de la liceu rămase libere după prima etapă de admitere.

Elevii de clasa a VIII-a au experimentat deja în clasa a VII-a tezele cu subiect unic

Introducerea tezelor cu subiect unic şi pilotarea acestora la clasa a VII-a în anul şcolar precedent a fost iniţiată de fostul ministru al educaţiei şi cercertării, Mihail Hărdău, care intenţiona, să întroducă acest sistem de evaluare pentru a înlocui testele naţionale. În anul şcolar 2006-2007, în semestrul al II-lea, peste 220.000 de elevii din clasa a VII-a, din toată ţara, au susţinut primele teze cu subiect unic, în regim de pilotare a acestui sistem. Elevii care au absentat în prima sesiune, din diferite motive, au avut posibilitatea să susţină teza la alte două date stabilite de ministerul educaţiei. Notele obţinute la tezele cu subiect unic au avut, pentru elevii aflaţi în clasa a VII-a în anul şcolar precedent, o pondere de 25% din media semestrială, durata tezei a fost de 50 de minute, iar evaluarea a fost făcută de profesori evaluatori, alţii decât cei care predau în şcoala în care s-a dat teza.