Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Elevii cred că profesorii au o meserie grea
Profesorii nu ştiu să gestioneze relaţia cu elevii şi nu reuşesc să facă mai atractive şi mai uşoare conţinuturile programelor, a afirmat joi reprezentanta Centrului Educaţia 2000^ şi coordonatoare a unui studiu privind elevii, Mihaela Ionescu. Potrivit studiului coordonat de Mihaela Ionescu, elevul care are succes la profesori este cel „care corespunde aşteptărilor acestora“. „Există şi situaţii în care succesul elevului este determinat de mediul de provenienţă al elevului, copiii de bani gata obţinând succesul cu mai mare uşurinţă“, a explicat coordonatorul studiului, conform Agerpres.
„Elevul apreciat de colegi reflectă o imagine de tip informal, este cel care este apreciat prin perspectiva normelor şi valorilor individuale şi de grup ale elevilor, nu prin sita criteriilor formale ale şcolii, stabilite prin profilul responsabilităţilor prevăzute de statutul de elev. Elevul care este apreciat de colegi este definit de trei calităţi: prietenia, încrederea şi inteligenţa“, se arată în studiu. Elevii consideră inteligenţa cea mai importantă calitate, ea fiind cea care îţi permite să te adaptezi contextelor. Sunt foarte apreciaţi elevii care învaţă bine şi sunt şi populari, care stabilesc un echilibru între calităţile dorite de profesori şi cele dorite de elevi (să fie un bun prieten, să nu fie ipocrit, să fie descurcăreţ, să se şi distreze, să participe la activităţile informale de grup, să se poată avea încredere în el). Există şi cazuri în care elevii „şmecheri“ sunt cei apreciaţi şi care uneori devin lideri informali, iar cei care nu deţin privilegiile acestora sunt marginalizaţi. În ceea ce priveşte părerea elevilor despre profesori, există trei categorii de cadre didactice: cei exigenţi, care cer mai mult decât predau, care nu comunică; cei care stabilesc un echilibru între exigenţă şi prietenie, care ştiu cum să comunice şi cum să predea elevilor, care ştiu să şi glumească cu ei; profesorii care demonstrează lipsă de respect faţă de elevi, fie prin slab profesionalism, fie prin comportament discriminatoriu sau abuz de autoritate. Majoritatea elevilor nu ar dori să devină profesori, pentru că este o meserie foarte grea, obositoare, în principal din cauza copiilor care sunt foarte gălăgioşi, foarte diferiţi, necesită multă răbdare, sunt din ce în ce mai obraznici şi greu de stăpânit. Unii elevi consideră că este „o meserie în care, dacă nu iubeşti copiii, nu vrei să-i înveţi lucruri noi, nu ştii să vorbeşti, să relaţionezi cu ei; atunci o faci ca pe oricare altă meserie, venind la şcoală pentru a-ţi lua salariul“. Studiul, realizat în 20 de şcoli - câte patru şcoli din judeţele Dâmboviţa, Giurgiu, Mureş şi Prahova, şi din Bucureşti - face parte din proiectul „Şcoala aşa cum este“, care s-a desfăşurat în perioada decembrie 2007-septembrie 2008.