Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Elevii denunță evaluarea „mai degrabă subiectivă“ a profesorilor

Elevii denunță evaluarea „mai degrabă subiectivă“ a profesorilor

Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 19 Noi, 2019

Peste 30% dintre elevii din România nu îşi cunosc drepturile şi îndatoririle incluse în Statutul elevului, peste 30% susțin că nu au primit manuale gratuite, sau le-au primit într-un timp destul de îndelungat, și aproape jumătate dintre profesori admit că dreptul elevilor de a se apăra împotriva abuzurilor din sistemul educaţional nu e respectat, arată datele unui raport prezentat, zilele acestea, de Antonia Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). 

La trei ani de la adoptarea Statutului elevului, raportul privind implementarea acestuia oferă date interesante despre felul cum percep tinerii din sistemul preuniversitar învățământul. „Noi, elevii, ne confruntăm cu o foarte mare rezistenţă atunci când ne cerem drepturile, atunci când ne ridicăm din bancă pentru a ni le apăra şi atunci când ne dorim ca acestea să fie garantul unei educaţii de calitate”, a declarat Antonia Pup, citată de Agerpres. O altă problemă în funcţionarea sistemului de învăţământ, subliniată de președintele CNE, se referă la acele regulamente de organizare şi funcţionare în unităţile de învăţământ preuniversitar care nu recunosc prevederile Statutului elevului şi, în unele cazuri, nici ale celorlalte acte normative superioare din punct de vedere ierarhic (...), aspect din care derivă foarte multe abuzuri pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei, elevii.

Ea a precizat că puţin peste 13.000 de elevi și 1.317 profesori au răspuns unui chestionar, în urma căruia a reieșit că peste 30% dintre elevii din România nu îşi cunosc drepturile şi îndatoririle incluse în Statutul elevului și tot peste 30% dintre respondenţi susțin că nu au primit manuale gratuite sau dacă au primit acestea au fost primite într-un timp destul de îndelungat. Elevii au fost întrebaţi și dacă, pe parcursul anului şcolar 2018-2019, au avut parte de o evaluare corectă şi obiectivă, iar peste o treime au sesizat o evaluare „mai degrabă subiectivă”.

Același raport indică faptul că „în comunităţile şcolare avem în continuare discriminare în relaţia elev-profesor, elev-elev şi câteodată chiar şi între profesori”, iar la întrebarea dacă s-au observat cazuri în care profesorii din şcoală s-au comportat nerespectuos cu alte persoane, „din nou avem o situaţie alarmantă, aproape jumătate au considerat că acest fenomen de discriminare şi violenţă e prezent în şcoala românească”, a afirmat Antonia Pup.

Cât privește perspectiva cadrelor didactice, ea a menţionat că aproape jumătate dintre profesori (46,9%) au susținut că dreptul elevilor de a se apăra împotriva abuzurilor din sistemul educaţional nu e respectat. Totodată, „în continuare sunt foarte mulţi elevi care nu sunt consultaţi cu privire la disciplinele care se încadrează în curriculum la decizia şcolii”.

Printre recomandările din raport se numără conjugarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional pentru a se asigura că elevii vor fi incluşi în procesul de evaluare a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ, a precizat Antonia Pup.

În legătură cu raportul privind respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Petrişor Ţucă, a declarat că au fost analizate toate codurile universitare ale drepturilor şi obligaţiilor studenţilor celor 54 de universităţi de stat și că, în urma chestionarului distribuit online către organizaţiile membre ANOSR, în perioada 19 septembrie - 10 octombrie, un sfert dintre site-urile universităţilor din România nu respectă legislaţia în vigoare, adică nu au un statut al studentului universitar publicat, adoptat pe site-ul propriu.

Rezultatele aceluiași chestionar indică faptul că „doar 30% dintre universităţile din ţară acoperă 100% din cererea de cazare venită dinspre studenţi, majoritatea universităţilor susținând că pot acoperi în spaţiile de cazare doar 70% dintre cereri”.

Potrivit preşedintelui ANOSR, printre recomandările din raport se numără: facilitarea accesului studentului cu dizabilităţi în spaţiile de cazare, învăţare, servire a mesei; creşterea contribuţiei proprii a universităţii la fondul de burse, a numărului de locuri bugetate destinate studenţilor din medii defavorizate, a numărului de locuri de cazare şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai.