Elevii nu vor sta mai mult de cinci ore zilnic la şcoală

▲ Comisiile pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Parlament au organizat, ieri, simpozionul „România educaţiei, România cercetării. Calitate în educaţie, excelenţă în cercetare - O perspectivă a Parlamentului“ ▲ Lucrările simpozionului s-au desfăşurat simultan pe două secţiuni: „Învăţământul preuniversitar din România şi pentru românii din afara graniţelor“ şi „Învăţământul universitar şi postuniversitar“ ▲ Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat că doreşte descongestionarea materiei care este predată elevilor şi mai vrea ca ei să nu stea mai mult de cinci ore la şcoală şi să aibă cât mai puţine teme ▲

În cadrul simpozionului s-au purtat discuţii despre pachetul de legi privind educaţia, evaluarea universităţilor şi calitatea procesului didactic, despre necesitatea unui parteneriat naţional pentru educaţie, necesitatea actualizării legislaţiei din domeniul învăţământului superior, despre oportunităţi şi perspective ale cercetării româneşti.

La aceste discuţii au participat parlamentarii comisiilor de specialitate, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, ai agenţiilor de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar şi universitar, rectori, prorectori, inspectori şcolari, reprezentanţi ai sindicatelor, ai Academiei Române, reprezentanţi ai Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din România.

Bugetul cercetării ar putea fi separat de cel al educaţiei

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că este nevoie de un angajament pe termen mediu şi lung, astfel încât, în perioada 2008-2013, educaţia să beneficieze de 6% din PIB. „Ar fi bine ca bugetul pentru cercetare să fie separat de cel pentru educaţie şi să fie de minim 1% din PIB“, a spus Băsescu, care a participat la simpozionul „România educaţiei, România cercetării. Calitate în educaţie, excelenţă în cercetare - O perspectivă a Parlamentului“.

Preşedintele a arătat că, la ultimele trei Consilii Europene la nivelul şefilor de stat şi de guvern din UE, problema educaţiei a fost mereu discutată. „Nu am vrut ca cifrele pe care le lansez public aici să fie interpretate ca fiind demagogice. Din acest motiv, am vorbit de un minim de 6% pentru educaţie şi un procent din PIB pentru cercetare. În realitate, la nivelul UE se vorbeşte şi se acreditează ideea ca, în următorii 4-5 ani, statele membre care-şi pot permite, care-şi pot garanta viitorul să meargă până la alocarea de 8-10% din PIB pentru educaţie“, a afirmat Traian Băsescu.

Şeful statului a susţinut că statele UE trebuie să finanţeze cercetarea pentru a nu pierde în competiţia cu alte economii mondiale. „Riscul de pierdere a competitivităţii economiilor UE în raport cu celelalte economii mondiale este atât de mare încât nu poate fi compensat decât printr-o alocare de resurse financiare pentru educaţie şi cercetare. Cifrele de 6, respectiv 1% despre care vorbesc vom ajunge cu toţii la concluzia că reprezintă alocări minime dacă vrem o Românie competitivă“, a arătat Băsescu.

Pactul pentru educaţie va fi definitivat în primăvara anului viitor

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, ieri, că ar dori ca pactul pentru educaţie să fie definitivat în primăvara anului următor. „Îmi propusesem ca termenul să fie decembrie anul acesta, dar s-a ratat. Ar trebui ca până la anul, în primăvară, pactul să fie definitivat, iar schimbările structurale până în 2013, adică un lucru făcut temeinic“, a spus Băsescu, la finalul simpozionului „România educaţiei, România cercetării. Calitate în educaţie, excelenţă în cercetare - O perspectivă a Parlamentului“.

În cadrul alocuţiunii susţinute, Băsescu a arătat că iniţiativa pe care a avut-o Preşedinţia, să încerce să stabilească parte din obiectivele strategice ale sistemului de educaţie, s-a dorit a fi doar „un catalizator“.

„Am o îngrijorare reală pentru educaţie. Şi eu mă amăgeam cu ideea că avem facultăţi multe, dar când am văzut cât de departe este abordarea noastră de cea a ţărilor care au o tehnologie de 20 de ori mai dezvoltată ca a noastră, m-am speriat“, a mai spus Băsescu.

Băsescu vrea o cartă a drepturilor elevilor şi studenţilor

În alocuţiunea rostită, preşedintele Traian Băsescu a îndemnat clasa politică să dezbată şi să răspundă necesităţilor prezentului, subscriind pactului pentru educaţie. Şeful statului a mai arătat că este necesar ca, împreună cu partidele, să fie găsită „calea consensului în privinţa educaţiei româneşti“.

Băsescu a subliniat că reforma educaţiei trebuie realizată gradual, în următorii cinci ani, pentru a se evita „improvizaţiile“. „În absenţa unui acord, nu se poate articula un discurs coerent“, a apreciat preşedintele ţării, care s-a pronunţat pentru introducerea în sistemul de educaţie a principiului potrivit căruia finanţarea trebuie sa urmeze elevul.

„Propun introducerea principiului potrivit căruia finanţarea trebuie să urmeze elevul. La nivel primar, gimnazial şi liceal, şcolile cu rezultate bune vor fi mai căutate, iar în cazul celorlalte, toţi participanţii la actul de învăţare vor depune eforturi pentru îmbunătăţirea performanţelor“, a spus Băsescu.

În opinia lui, este necesară adoptarea unui statut al elevului şi studentului, pe lângă cel al cadrului didactic, precum şi adoptarea unei Carte a drepturilor elevului şi studentului.

Referindu-se la reconfigurarea ciclurilor de studii, el a spus că „educaţia şcolară obligatorie va fi de 10 ani, iar statul va garanta accesul neîngrădit la educaţie gratuită timp de 13 ani“.

Limba română nu poate fi predată în România ca limbă străină

La rândul său, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat la simpozionul privind educaţia, că nu susţine ideea ca limba română să fie predată ca limbă străină în România. „Nu susţin ideea ca româna să fie predată drept limbă străină şi cât sunt eu ministru nu se va întâmpla acest lucru“, a afirmat Adomniţei.

El a precizat că, în învăţământul primar, copiii aparţinând minorităţii maghiare învaţă după manuale speciale, create pentru ei, iar în gimnaziu au aceleaşi manuale ca ceilalţi elevi, dar învaţă după o metodologie diferită de aceştia.

Adomniţei vrea descongestionarea materiei

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat, în cadrul simpozionului care a avut ca temă educaţia, că doreşte descongestionarea materiei care este predată elevilor şi mai vrea ca ei să nu stea mai mult de cinci ore la şcoală.

Ministrul Educaţiei a afirmat că MECT a iniţiat comisii în fiecare judeţ pentru a culege propunerile profesorilor despre cum ar trebui descongestionată fiecare materie. „Nu vom mai pune accent pe tema de acasă care ocupă o parte din timpul liber al elevilor şi arată, în unele cazuri, chiar neputinţa profesorilor“, a spus el.

Potrivit ministrului, la 15 ianuarie, pe baza propunerilor profesorilor din judeţe, Comisia naţională va lucra la descongestionarea materiilor de învăţământ.

Un alt proiect al MECT este crearea Agenţiei de credite şi burse pentru studenţi şi a unui institut de statistică a educaţiei.

Totodată, Cristian Adomniţei doreşte şi înfiinţarea unei agenţii pentru internaţionalizarea învăţământului românesc. „Suntem printre cei mai competitivi în Europa când vorbim de calitate, educaţie, preţ. Nu avem agenţie care să aducă studenţi străini să înveţe în România şi să devină vârfuri ale societăţii în ţara lor după ce se întorc“, a spus ministrul Educaţiei.

Referindu-se la pachetul de legi al educaţiei, care va fi lansat în dezbatere publică pe 17 decembrie, ministrul a afirmat că ea poate fi prelungită mai mult de 30 de zile. „Dezbaterea pachetului de legi se va prelungi mai mult de 30 de zile cât este nevoie“, a spus ministrul.