În urmă cu 35 de ani, pe 22 decembrie 1989, era înlăturată ultima dictatură est-europeană de sorginte comunistă - cea din România. A fost un moment de mare tensiune socială, dar și un timp marcat de
Eugen Simion: „Românii l-au ales pe Eminescu drept poet naţional“
Românii l-au ales pe Eminescu drept poet naţional“, a afirmat, joi, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), acad. Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA). „De ce? Din motivul pentru care germanii l-au ales pe Goethe, spaniolii pe Cervantes, iar portughezii pe Camoes“, a spus Simion, conform Agerpres. Simion consideră că, deşi Arghezi este „un poet uriaş“ şi „încă nu am înţeles cât de mare este Nichita Stănescu“, „românii l-au ales pe Eminescu, i-au mitizat iubirile, pentru că în spatele mitului nu este o impostură, ci un mare poet“. Pentru Simion, publicarea manuscriselor eminesciene de către Academia Română este „un succes al lumii româneşti“. Acad. Eugen Simion a apreciat că volumul „Avatarii ale manuscriselor Eminescu“, apărut la Editura Semne, încheie un proiect început de Constantin Noica.
Monseniorul Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, a spus că papa Ioan Paul al II-lea i-a spus „trei cuvinte: România-Bucureşti-Eminescu“, cu ocazia primei audienţe la Vatican. „Eminescu ne reprezintă şi ne putem mândri cu acest lucru“, a mai spus monseniorul Robu, conform Agerpres.
Criticul literar Daniel Cristea-Enache consideră că Eminescu este poet naţional pentru că are o excelenţă la nivel naţional, poporul român recunoaşte în fiinţa lui modelul configurat de Eminescu şi pentru că a reinventat limba română. „În poezia lui Eminescu avem o limbă atemporală şi pe care trecerea unui secol nu o afectează deloc“, a spus Cristea-Enache. Pentru el, autorul „Luceafărului“ „conciliază perfect componenta naţională cu aceea europeană“, fiind „un spirit universal, tocmai că este unul naţional“. Manifestarea a fost întregită prin deschiderea unei expoziţii de manuscrise şi documente din arhiva MNLR şi prezentarea documentarului „Eminescu, Veronica, Creangă“, realizat în 1914 de Casa de Filme „Pathé“, conform Agerpres.