Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Expoziţie cu gospodării ţărăneşti tradiţionale în Călăraşi
Muzeul Dunării de Jos din municipiul Călăraşi găzduieşte, până la Sfintele Sărbători de Paşti, o impresionantă expoziţie de obiecte adunate din satele călărăşene, folosite în gospodării cu zeci de ani în urmă. Expoziţia, denumită „Gospodărie ţărănească în Valea Dunării“, îşi propune să menţină trează în memoria adulţilor născuţi la „ţară“ casa părintească, iar pentru tânăra generaţie, care nu cunoaşte mediul sătesc, să prezinte imaginea gospodăriei ţărăneşti din Valea Dunării, conform Agerpres. Adriana Popa, conservator la Muzeul Dunării de Jos, a subliniat că „gospodăria prezentată redă doar curtea şi casa, expoziţia urmând să fie îmbogăţită cu alte obiecte necesare într-o gospodărie, pe care, în prezent, nu le deţinem“. În curtea gospodăriei de la Muzeul Dunării de Jos se află o căruţă, plugul pentru arat pământul, două rariţe, pirostriile cu ceaunul şi o meliţă folosită la distrugerea părţii lemnoase din fibra de cânepă spre a obţine fuiorul pentru tors, ca apoi să poată fi folosit ca materie primă la războiul de ţesut, alături de bumbac sau lână. „Într-o gospodărie ţărănească mai găsim şi o cameră lipită de casă sau în afara casei, în care se păstrează tot felul de obiecte care nu sunt utilizate zilnic: vase mari de ceramică, bote de apă, dubla pentru cereale, putineie pentru bătut lapte şi obţinut unt, darace pentru lână sau cânepă, maşini de scos seminţele de bumbac. De asemenea, există şi un mic atelier în care gospodarul îşi păstrează sculele de lucru şi unde ascute o sapă, repară ceva sau chiar confecţionează ceva. Atelierul prezentat reuneşte scule de tâmplărie, dulgherie şi dogărie. În gospodărie mai există două utilaje: daracul şi maşina de tras lâna. Aceste utilaje au fost confecţionate în atelierele nemţeşti din Sibiu şi funcţionau una la câteva sate“, a mai explicat Adriana Popa. În perioada următoare, se va construi în curte un cuptor pentru pâine şi o aplecătoare pentru uneltele de lucru şi va fi achiziţionat un banc de lucru autentic pentru atelier, astfel încât locuinţa să arate ca o veritabilă gospodărie ţărănească din Lunca Dunării.
