Scriitoarea germană de origine română Herta Müller a primit joi Premiul Nobel pentru Literatură în cadrul unei ceremonii la Stockholm. Scriitoarea a intrat în posesia unei diplome, a unei medalii şi a cecului în valoare de 1 milion de coroane suedeze (aproximativ 980.000 de euro), rezervate laureaţilor.
Academia suedeză, care atribuie Premiul pentru Literatură în fiecare an, începând cu 1901, a anunţat numele laureatei din acest an la 8 octombrie, motivându-şi alegerea prin faptul că „Müller descrie peisajul dezrădăcinării cu concentrarea poeziei şi francheţea prozei“. Scriitoarea s-a numărat începând din 1999 printre favoriţii la obţinerea premiului, iar anul acesta era unul dintre numele vehiculate cel mai des ca posibil laureat. Herta Müller s-a născut la 17 august 1953, la Niţchidorf, în Banat şi a urmat Filologia la Timişoara, unde a şi debutat ca prozatoare cu volumul „Niederungen“ - „Şesuri“. Cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, în varianta necenzurată, ca urmare, în România i s-a interzis să mai publice. Pentru că a refuzat să colaboreze cu Securitatea, a fost dată afară de la serviciu, apoi a fost trimisă la o întreprindere unde a lucrat ca traducătoare. În 1987 a emigrat în Republica Federală Germania. Temele din poezia şi proza autoarei sunt despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Lucrările eseistice ilustrează trecutul României, trecutul personal al autoarei.La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași va putea fi vizitată, până în 9 martie 2026, expoziția de carte „Marin Sorescu: «Cu mâna streașină la inimă»”, manifestare prilejuită de împlinirea, în 29 februarie, a 90 de ani de la nașterea scriitorului. Sunt expuse volume de poezii, piese de teatru, romane, proză scurtă, publicistică, jurnale de călătorie, corespondenţă, precum și integrala operei soresciene, apărută sub auspiciile Academiei Române, între 2002-2007.
Ziua Mondială a Cercetășiei este sărbătorită, anual, la 22 februarie, marcând astfel ziua de naștere a iniţiatorului mișcării „Scout”, britanicul Robert Baden Powell. Dincolo de educaţia prin aventură,
De Ziua internațională a poeziei, actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Burcă vor susține spectacolul „Pianul cu poeme” la Teatrul Bulandra - Sala „Liviu Ciulei” din București. „Pianul cu poeme
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului (†806) s-a născut din părinţii Gheorghe şi Eucratia în cetatea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, capitala Imperiului Bizantin, Constantinopol. Tatăl
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 543-544 „În toamna anului 1930 rasoforul Vasile (Ilie de la Mănăstirea Sihăstria - Neamț) păștea oile
În Balcani, bunicii reprezintă o instituţie în sine. Mai ales în România şi în Grecia. Desigur, părinţii sunt maxima autoritate în familie, dar ori de câte ori greşeam în faţa lor, iar bunicii sau măcar
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Anița Nandriș-Cudla a fost o țărancă simplă, a cărei viață a fost spulberată într-o clipă de vifornița sângerie a comunismului. A fost una din zecile de mii de români din Bucovina și Basarabia deportați
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
Cuvintele Sfântului Proroc Isaia despre postul care-i place lui Dumnezeu reprezintă, la fel ca acum două milenii şi jumătate, un semnal de alarmă pentru omul care alege să se mintă pe el însuşi şi pe alţii
