Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură „Hoţia la români“, volum lansat la Clubul Ţăranului Român

„Hoţia la români“, volum lansat la Clubul Ţăranului Român

Data: 08 Mai 2008

În atmosfera boemă de la Clubul Ţăranului, din incinta Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, jurnalistul Marius Ghilezan a îndemnat publicul prezent la lansarea volumului „Hoţia la români“, la sondarea propriei conştiinţe şi la rezidirea lui „Nu“ în porunca a opta din Decalog, „Să nu furi“. La evenimentul care a avut loc marţi, 6 mai, au participat numeroşi critici literari, jurnalişti şi cititori.

Publicistul Cornel Nistorescu, care a redactat şi prefaţa cărţii, a apreciat că „la o primă lectură, volumul, apărut la Editura Corint, este o abordare jurnalistică şi metodică a unui fenomen şi a unei probleme româneşti, evidenţiată cu mare bun simţ şi cu o ironie de bună calitate. La o lectură mai profundă, cele 150 de pagini reprezintă o invitaţie la restaurarea cinstei, a bunei inţelegeri dintre oameni şi la recâştigarea graţiei divine“.

Volumul „Hoţia la români“ s-a născut, după cum mărturiseşte însuşi autorul, „dintr-o revoltă internă mai veche, a unui om mereu păgubit, care vrea să scape pe această cale de un stigmat, de o etichetă atribuită în mod nedrept, căruia nu-i convine să fie perceput in Occident asemenea altor conaţionali care fură“.

Din rândurile volumului răzbate nota satirică, de multe ori tragi-comică, cu ajutorul căreia jurnalistul a creionat feţele hoţiei. Sunt amintiţi Vlad Ţepeş ca simbol al eradicării hoţiei, haiducul care fură din avuţia bogaţilor pentru îndestularea celor săraci, cei doi ciobani din balada Mioriţa.

Autorul şi-a încheiat lucrarea într-un mod optimist dar şi utopic: „Această carte nu-şi va mai avea valabilitatea, atunci când o Românie normală va fi cea în care vei putea merge singur pe străzi, în care cinstea nu va fi un eufemism, în care nu va mai trebui să închizi maşina, în care vei putea să laşi uşa deschisă, în care nimeni nu-ţi va mai cere foloase necuvenite şi vei da din bonton bacşiş pentru serviciile adăugate. Fie-va ziua aceea, aproape?“. (Elena TĂBUŞ)