Iaşul pregăteşte sărbătoarea celor 150 de ani de la Unirea Principatelor

▲ Primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, anunţă organizarea unor „evenimente grandioase“ pentru a aniversa cei 150 de ani de la „Mica Unire“, la care au fost invitate personalităţi ale vieţii politice, dar şi culturale ▲ Evenimentele organizate pentru sărbătorirea a 150 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească se vor desfăşura, ca în fiecare an, în Piaţa Unirii ▲

Programul principal cuprinde depunerea de coroane la statuia domnitorului Al. I. Cuza, parada militară, deplasarea spre Biserica „Trei Ierarhi“, unde se află mormântul domnitorului. De asemenea, municipalitatea pregăteşte o defilare cu torţe pe traseul Palatul Culturii-Piaţa Unirii, un spectacol muzical folcloric şi un foc de artificii. De asemenea, municipalitatea intenţionează să lanseze pentru acest eveniment o pagină web care va putea fi accesată de pe site-ul primăriei Iaşi, www.primaria-iasi.ro. Tot în cadrul acestei aniversări vor fi organizate concursuri tematice pentru tineri şi defilarea costumelor de epocă. Alături de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc, au mai fost invitaţi liderii partidelor parlamentare, senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai Patriarhiei, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, reprezentanţi ai administraţiilor publice locale şi judeţene, istorici. A fost, de asemenea, invitat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, împreună cu o delegaţie a municipalităţii. Printre cei care, pe 24 ianuarie, vor urca pe scena din Piaţa Unirii vor fi interpreţii de muzică populară Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Maria Dragomiroiu şi Aurel Tamaş. De asemenea, este aşteptat să sosească de la Chişinău şi lăutarul Nicolae Botgros şi formaţia sa.

Unirea Principatelor a început la Iaşi

Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, numită şi Mica Unire, a avut loc la data de 24 ianuarie 1859.

În 1859, profitând de ambiguitatea textelor înţelegerilor finale, care prevedeau existenţa a două domnii, dar nu împiedica una şi aceeaşi persoană să fie aleasă pe ambele tronuri, Alexandru Ioan Cuza a fost ales un domnitor al Moldovei şi al Valahiei. În Adunarea Electivă a Moldovei, în ziua de 5 ianuarie/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza, care era în acel moment comandantul miliţiilor din Moldova şi unul dintre paşoptiştii susţinători ai Unirii Principatelor, a fost ales în unanimitate domnitor al acesteia. Pe 24 ianuarie/ 5 februarie, Adunarea Electivă a Ţării Româneşti, la propunerea deputatului Vasile Boerescu, l-a acceptat în unanimitate ca domnitor al Ţării Româneşti pe domnitorul Moldovei, Al. Ioan Cuza. Într-o proclamaţie publicată după alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Golescu, noul ministru de interne, aprecia că Adunarea electivă a Ţării Româneşti, „dându-şi de şef al statului pe alesul Moldovei, a făcut mai mult decât a ne da un domn: ea a consfinţit un princip care este înrădăcinat în inimile tuturor românilor“. Cu o zi înainte, fostul caimacam Anastase Panu declarase în faţa adunării de la Iaşi: „Unirea Principatelor este făcută! România măreaţă şi plină de putere se avântă către viitor!“. Astfel, Unirea s-a realizat de facto, prin forţe proprii şi prin respectarea întocmai a Convenţiei de la Paris. Statul astfel rezultat urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei şi era format din provinciile istorice Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova şi sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail). Marele act care a stat la fundamentarea Principatelor Române, Proclamaţia către Naţiune, a fost semnat pe 11/22 decembrie 1861, în casa de la Iaşi, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza: „Unirea este îndeplinită! Naţionalitatea română este întemeiată! Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti dar a o întări. Să trăiască România!“.