„Icoana este Chipul lui Dumnezeu făcut Om“

▲ În perioada 10-13 septembrie, la Centrul Social-Cultural „Sf. Paisie“ de la Mănăstirea Neamţ, se desfăşoară sesiunea anuală a Comisiei Naţionale de Istorie Bisericească ▲ În prima zi a lucrărilor, au participat 50 de invitaţi, specialişti în Istoria Bisericii Creştine, o parte dintre ei susţinând lucrări în domeniul Istoriei Bisericii ▲ Prof. acad. Emilian Popescu, preşedintele CNIB: „Toate comunicările de anul acesta vor fi adunate şi publicate într-un volum, care sperăm să fie un folos pentru a duce mai departe cunoştinţele noastre de teologie a icoanei“ ▲

Sesiunea ştiinţifică anuală a Comisiei Naţionale de Istorie Bisericească (CNIB) se desfăşoară în perioada 10-13 septembrie la Mănăstirea Neamţ. Luni, 10 septembrie, în prima zi a manifestărilor, a avut loc primirea celor 50 de membri invitaţi la Centrul Social-Cultural „Sf. Paisie de la Neamţ“. Ieri, 11 septembrie a.c., s-a desfăşurat prima parte a lucrărilor sesiunii, care, anul acesta, are tema „Cinstirea sfintelor icoane în Ortodoxie. Retrospectivă istorică, momente cruciale de stabilire a teologiei icoanei şi de criză majoră“. Alegerea acestei teme are o dublă motivaţie. Prima este oferită de împlinirea a 1220 de ani de la Sinodul al

VII-lea Ecumenic (787 d.Hr.), care a stabilit dogma cinstirii icoanei, iar a doua motivaţie o reprezintă dezbaterea legată de necesitatea prezenţei icoanelor în şcoli şi instituţii. De asemenea, participanţii îşi propun să discute şi despre locul fiecărei icoane în lăcaşurile de cult, dar şi despre felul în care trebuie pictate icoanele pentru a respecta tradiţia iconografică bizantină. Lucrările se împart în trei secţiuni: istorică, doctrinară şi iconografică.

Invitaţi din toată ţara şi din străinătate

În dimineaţa zilei de ieri, lucrările comisiei au fost deschise în sala de conferinţe a Centrului Social-Cultural „Sf. Paisie de la Neamţ“. Printre invitaţi se numără personalităţi ale lumii academice din ţară şi din străinătate, printre care: pr. Mihai Gh. Bratu, paroh în Germania, la Stuttgart, sau Elena Vasilescu, cadru didactic la Universitatea din Oxford. Membrii CNIB care nu au putut fi prezenţi personal la întrunirea de la Neamţ şi-au trimis aici reprezentanţii.

„Mulţumim IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, pentru că a dat binecuvântarea ca sesiunea de anul acesta a comisiei noastre să se desfăşoare aici, în Moldova, la frumoasa Mănăstire Neamţ. Mă bucur că sunt reprezentate majoritatea facultăţilor de Teologie din ţară, dar şi că avem aici şi reprezentaţi laici ai mediului universitar“, au fost cuvintele prin care preşedintele CNIB, prof. acad. dr. Emilian Popescu, a deschis şedinţa.

Teoria ostilităţii primilor creştini faţă de icoane

Prima parte a zilei a fost dedicată susţinerii unor comunicări de specialitate, cu subiecte legate de tema aleasă pentru sesiunea de anul acesta. Prima comunicare a fost cea a d-lui Remus Romulescu, doctorand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, autorul lucrării „Icoanele în Biserica Creştină Primară“ . Întrucât autorul nu a putut fi prezent, lucrarea a fost prezentată de secretarul CNIB., diac. drd. Mihai Ovidiu Căţoi: „S-au păstrat câteva fresce şi reprezentări simbolice din primele trei secole care sunt foarte valoroase în analiza atitudinii creştinilor faţă de icoane de la începuturi. Cei mai mulţi cercetători din domeniu au conturat o imagine a Bisericii primare fără icoane şi raportându-se la primele izvoare scrise au spus chiar că primii creştini au fost ostili faţă de icoane. S-a dezvoltat teoria ostilităţii primilor creştini faţă de icoane, care a fost formulată în mediul cercetătorilor protestanţi“. Aceasta a fost una dintre problemele dezbătute în lucrare şi care a stârnit discuţii importante în rândul participanţilor, prin care s-a arătat că reticenţa din primele secole creştine faţă de icoane era de fapt o măsură de precauţie a Bisericii pentru ca păgânii încreştinaţi să nu cadă în idolatrie.

Lucrări în domeniu şi discuţii elaborate

A doua lucrare susţinută în cadrul comunicărilor a aparţinut părintelui Nicolae Chifăr, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj. Intitulată „Sinodul de la Hereea şi Sinodul al VII-lea Ecumenic. O paralelă istorică“, lucrarea a avut ca scop sublinierea importanţei deciziilor luate la ambele sinoade, pentru teologia icoanei şi mai ales motivul pentru care primul sinod a fost respins, iar al doilea a fost socotit ecumenic. „Chiar dacă abia la Sinodul de la Niceia din 787, al VII-lea Sinod Ecumenic, s-a fixat criteriul pentarhiei (n.r. participarea celor patru patriarhi din Orient) ca unul dintre elementele constitutive pentru ecumenicitatea unui sinod, nu înseamnă că s-a introdus ceva nou pentru a contesta ecumenicitatea celui de la Herea, ci s-a oficializat o tradiţie deja existentă în Biserică“, a arătat părintele Chifăr în comunicarea sa, explicând astfel de ce sinodul de la Herea nu este socotit ecumenic. A treia comunicare a zilei a fost susţinută de pr. Mihai Gh. Bratu, de la Stuttgart, doctorand în Teologie la Salzburg, care a prezentat lucrarea „Hristologia şi filosofia «ancillae imaginis» în timpul controversei iconoclaste“. În această lucrarea, părintele Bratu a făcut un studiu precis asupra operelor marilor apărători ai cultului icoanelor, cum ar fi Sfântul Ioan Damaschinul, „primul teolog al icoanei care pentru prima dată a apărat sistematic şi fondat teologic, hristologic, cultul icoanelor, arătând că icoana este Chipul lui Dumnezeu făcut om“.

Prima zi a lucrărilor s-a încheiat la orele 19.00. Între lucrările prezentate în cea de a doua parte a zilei s-a aflat şi comunicarea prof. dr. acad. Emilian Popescu, „Icoana în scrierile bizantine“. În încheiere au avut loc dezbateri legate de tema sesiunii.

▲ Adunarea specialiştilor în Istoria Bisericii Creştine

Comisia Naţională de Istorie Bisericească a fost înfiinţată în 1979 şi a primit aprobarea oficială în 1980, cu ocazia Congresului Mondial de Istorie, care a avut loc atunci la Bucureşti. Ea este parte a Comisiei Internaţionale de Istorie şi Studiu al Creştinismului şi are întâlniri anuale în diferite regiuni ale ţării. „Primul preşedinte a fost mitropolitul Nestor Vornicescu. Am fost vicepreşedinte în acea vreme şi reprezentantul României în Biroul Comisiei Internaţionale de Istorie şi Studiu al Creştinismului, cu sediul la Paris. Preşedintele de onoare este PS Gherasim, Episcopul Râmnicului. În anii trecuţi am avut întâlniri la Constanţa, Focşani, Craiova şi Tismana. Toate comunicările de anul acesta vor fi adunate şi publicate într-un volum, care sperăm să fie un folos pentru a duce mai departe cunoştinţele noastre de teologie a icoanei“, ne-a declarat preşedintele CNIB, prof. acad. Emilian Popescu.