Educaţia tinerilor şi copiilor reprezintă pentru omenire astăzi o provocare din ce în ce mai complexă, mai ales dacă ţinem cont de dezvoltarea inteligenţei artificiale. Şcoala este nevoită să ţină pasul cu noile tehnologii şi să formeze oameni care să facă faţă noilor cerinţe ale pieţei de muncă şi nu numai. Am discutat despre sistemul educațional din România şi perspectivele acestuia cu domnul Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca antreprenor în domeniul tehnologiei şi fost ministru al educaţiei şi cercetării în Guvernul României.
În domeniul educaţiei, România trebuie să privească spre agenda europeană
Directorul de cercetare din cadrul Societăţii Academice Române (SAR), Sorin Ioniţă, a spus la Timişoara, că România trebuie să renunţe la clişeul modelelor europene din învăţământ şi educaţie, deoarece ţările cu o tradiţie multiseculară în domeniu, precum Franţa, Marea Britanie sau Germania, tind spre reformă.
„Nu există un model unic în educaţie şi nu trebuie să căutăm soluţii în Uniunea Europeană, pentru că nu prea sunt, ci există foarte multă diversitate în organizarea, finanţarea, dezvoltarea şi performanţa învăţământului preuniversitar“, a spus Ioniţă, conform Agerpres. Totuşi, acesta consideră că România trebuie să privească spre trendul unional, respectiv agenda europeană, resurse umane şi priorităţile din actualul ciclu bugetar 2007-2013, care presupune investiţia în resursa umană şi economia cunoaşterii. În perspectiva intervalului 2014-2020, Ioniţă consideră că accentul deosebit de finanţare se va pune pe resursa umană. În condiţiile în care, România nu poate copia un model educaţional european, reprezentantul SAR a atras atenţia tuturor factorilor decizionali, de la nivel central şi local, să fie foarte atenţi spre direcţiile în care se alocă fondurile băneşti, pentru a preveni constatarea unui eşec la finele anului 2013. Una dintre problemele educaţionale este, în opinia lui Sorin Ioniţă, erodarea corpului didactic, atât din punct de vedere al imaginii, cât şi al prestigiului social, aici fiind incluse mărirea vârstei medii din reţea sau feminizarea personalului din învăţământul preuniversitar. El a remarcat un paradox în sistemul educaţional instituţionalizat, respectiv, în timp ce numărul şcolarilor scade, creşte numărul profesorilor preuniversitari, iar la nivelul sistemului universitar s-a înregistrat o creştere a numărului studenţilor, aspecte considerate de vorbitor ca fiind negative. În ceea ce priveşte descentralizarea învăţământului preuniversitar, vicepreşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, Daniel Funeriu, a remarcat faptul că una dintre probleme o reprezintă nivelul până la care se poate merge cu descentralizarea în România anului 2008. „Procesul de descentralizare trebuie să presupună, în primul rând, formarea oamenilor care vor lua decizii pe plan local şi abia apoi să urmeze descentralizarea efectivă“, a spus Funeriu.



.jpg)