Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
„În sistemul de învăţământ există lucruri de necrezut pentru oamenii obişnuiţi cu logica“
Profesorii din ţară, dar şi din afara graniţelor României au propus în cadrul Congresului cadrelor didactice, care a avut loc la sfârşitul săptămânii la Bucureşti, să fie plătiţi la muncă egală şi la studii egale cu salarii egale şi să fie respectat criteriul studiilor. Profesorii au mai propus ca asociaţiile profesionale ale cadrelor didactice să aibă un rol consultativ.
Prezenţa mai multor actori când se iau decizii în special în cazul descentralizării actului decizional nu poate să fie decât un factor de prevenire a unor decizii eronate sau discreţionare, spun cadrele didactice, conform Agerpres. Asociaţia Învăţătorilor a mai propus ca articolul 7 din Constituţie, care afirmă sprijinul statului român pentru etnicii români de peste hotare, trebuie să fie dezvoltat şi în Codul Educaţiei/Legile Educaţiei. Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România a organizat conferinţe pedagogice în care s-a discutat despre activitatea departamentelor din teritoriu, au fost aduse propuneri privind legislaţia în domeniul învăţământului. „În sistemul de învăţământ primar şi preşcolar există lucruri de necrezut pentru oamenii obişnuiţi cu logica. Dacă învăţătorul clasei, după liceul pedagogic, are o facultate, chiar una renumită, are şi un masterat, oricâte şcoli ar avea, este plătit ca institutor. Un alt profesor care vine de la gimnaziu să predea limba engleză sau altă materie este plătit ca profesor. Concluzia este că cel care are studii mai multe şi este recunoscut ca autoritate a şcolii este plătit mai puţin. Cine are studii superioare trebuie să fie profesor. Noi propunem (ca absolventul de facultate - n.r.) să aibă un salariu egal şi să fie respectat criteriul studiilor“, a spus Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, conform Agerpres. Cadrele didactice au propus desfiinţarea funcţiei de institutor Asociaţia Învăţătorilor din România a propus ca amendament la legile educaţiei ca cei care au absolvit liceul pedagogic şi o instituţie de învăţământ superior de scurtă durată să fie încadraţi ca profesori, cei cu studii medii ca învăţători şi educatori, iar funcţia de institutor să fie desfiinţată, conform Mediafax. Preşedinele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, a explicat că funcţia de institutor trebuie să dispară, iar în învăţământul primar şi preşcolar să existe doar trei categorii. O primă categorie o reprezintă învăţătorii şi educatorii, care trebuie să fie încadraţi ca cei cu studii medii (liceu pedagogic ori o şcoală medie echivalentă). Apoi, profesorii cu studii superioare de scurtă durată ar trebui încadraţi ca cei care au absolvit colegiul universitar pedagogic sau liceul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată. O a treia categorie o reprezintă profesorul cu studii superioare de lungă durată, care trebuie să fie încadrat ca cei care au absolvit Pedagogia Învăţământului Preşcolar şi Primar sau liceul pedagogic, colegiul pedagogic ori o şcoală echivalentă, urmată de absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată, a explicat Viorel Dolha, conform Mediafax. Cadrele didactice au mai propus ca studiile viitorilor profesori să fie posibile doar la zi, nu şi la forma de învăţământ la distanţă (ID). Potrivit lui Dolha, un cadru didactic care urmează patru ani de liceu pedagogic şi o facultate la zi va fi mai bine pregătit pentru a preda decât unul care după liceul pedagogic urmează o facultate la ID, conform Mediafax.