Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Începe al treilea an de cercetări la fortificaţia de la Corneşti

Începe al treilea an de cercetări la fortificaţia de la Corneşti

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 07 Octombrie 2009

Studenţi din Timişoara, Iaşi, Berlin şi Wurtzburg (Germania), coordonaţi de arheologi din cadrul Muzeului Banatului, vor începe în această săptămână, pentru al treilea an consecutiv, cercetările celei mai mari fortificaţii din Epoca Bronzului din Europa, aflată la Corneşti, în judeţul Timiş.

Potrivit directorului şantierului arheologic de la Corneşti, Alexandru Szentmiklosi, acesta este cel de-al treilea an consecutiv de cercetări ale acestei fortificaţii, conform Mediafax. Pe şantier se vor afla studenţi din Timişoara, Iaşi, Berlin şi Wurtzburg (Germania), coordonaţi de arheologi din cadrul Muzeului Banatului. „În acest an, cercetarea va dura trei săptămâni. Specialiştii au ca obiectiv scanarea geo-magnetică a întregii suprafeţe, pentru a vedea exact cum arată structurile de lemn de sub pământ şi locuinţele din interiorul fortificaţiei, şi realizarea analizelor de polen, pentru a-şi da seama ce fel de plante creşteau acum 3.500 de ani, în Banat“, a spus Szentmiklosi. Potrivit sursei citate, în acest an, lucrările vor fi finanţate de Muzeul Banatului, în colaborare cu Fundaţia Thyssen din Germania, care a acordat un grant de 30.000 de euro.

„Anul trecut, datorită complexităţii şantierului, am stat mai mult pe teren şi am depăşit bugetul, aşa că nu mai aveam bani nici pentru mâncare. Ca să ne ajute, localnicii din sat ne-au oferit gratuit mâncare, apă şi chiar ne-au ajutat cu transportul. De exemplu, proprietarul magazinului din localitate a fost un sponsor de bază al taberei arheologice, oferindu-ne pâine şi zahăr timp de o lună“, a spus Szentmiklosi, conform Mediafax. Acesta a precizat că lucrările agricole riscă să pună în pericol aşezarea, care „îndeplineşte mai mult de jumătate din cerinţele pentru a fi trecută în patrimoniul UNESCO“. Aşezarea de la Corneşti este cea mai mare fortificaţie din Epoca Bronzului din Europa, datând din urmă cu 3.500 de ani. Ea se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de hectare şi are patru inele.

Arheologii de la Muzeul de Istorie a Banatului din Timişoara au descoperit la Corneşti cea mai mare fortificaţie din Europa datând din Epoca Bronzului cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit. Munca este de durată şi se va întinde pe o perioadă de până la un deceniu. Directorul Muzeului, Dan Ciubotaru, susţine că această descoperire este extraordinară, ţinând cont că fortificaţia de la Corneşti a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3.000 de ani, conform Agerpres.

„Dacă descoperirile de pe teren vor confirma observaţiile din satelit, fortificaţia va deveni cea mai mare descoperită vreodată în Europa. Are mai bine de o treime din suprafaţa Timişoarei. Era un loc acoperit de iarbă. Fortificaţiile sunt făcute din pământ“, a spus Ciubotaru. În demersul lor, arheologii bănăţeni au fost sprijiniţi de Google Earth, deoarece, anterior, pozele aeriene aproape lipseau. Imaginea panoramică a stârnit mai mult interesul pentru această cercetare. Trei dintre inele se vedeau şi înainte, dar cel exterior nu se cunoştea până la apariţia acestui program.