„Industriile culturale contribuie la PIB cu 5,5% mai mult decât mineritul“

▲ Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a declarat că are o serie de priorităţi privind patrimoniul cultural, printre care încheierea de parteneriate public-private, redactarea unei Cărţi Negre a patrimoniului, elaborarea unui cod în domeniu şi stabilirea unui buget pe termen lung, nu anual ▲

În cadrul unei conferinţe de presă, ce a avut loc marţi, la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN), ministrul Theodor Paleologu a anunţat „liniile mari de acţiune ale ministerului“. El a subliniat că instituţia pe care o conduce şi-a schimbat denumirea, adăugându-se culturii şi cultelor şi patrimoniul naţional, şi că a fost modificată şi organigrama, creându-se un al treilea secretariat de stat, pentru patrimoniu, conform Mediafax.

Potrivit ministrului, Cartea Neagră a patrimoniului se va constitui într-o radiografie a situaţiei actuale la nivelul întregii ţări, deoarece, în opinia sa, situaţia în domeniu este „deosebit de gravă, dramatică“. În paralel cu acest document, MCCPN va elabora un cod al patrimoniului pentru a fixa cadrul de acţiune în domeniu.

„O primă evaluare a situaţiei şi a fondurilor necesare o vom avea repede, în circa două luni. Vreau să conştientizăm, la nivelul opiniei publice, adevărata dramă“, a spus Theodor Paleologu, amintind Curtea Domnească de la Suceava, Hanul Solacul, Cula Geblescu sau o serie de biserici din lemn din Alba Iulia, conform Agerpres. „Vom fixa priorităţi, de la caz la caz, în funcţie de situaţii şi banii necesari“, a spus ministrul, precizând că noua organigramă a ministerului reflectă preocuparea sa pentru patrimoniu prin înfiinţarea unui nou secretariat de stat în acest domeniu. Paleologu a spus că este necesară stabilirea unui buget pe termen lung. „Nu mi se pare normal să discutăm despre banii pentru patrimoniu în fiecare an, trebuie un buget pe termen lung, pentru că nimeni nu întreabă Ministerul Apărării, de exemplu, dacă e nevoie de cizme pentru soldaţi. Se ştie foarte bine că e nevoie“, a spus ministrul Culturii.

Theodor Paleologu a mai spus că vizează constituirea de parteneriate public-private cu oamenii de afaceri, precizând că există numeroase exemple de investitori privaţi care au recondiţionat clădiri de patrimoniu. Ministrul a mai anunţat că vrea să convoace „un fel de state generale ale patrimoniului“ cu toţi cei implicaţi, de la autorităţi locale la asociaţii şi ONG-uri. Ministrul a mai semnalat lipsa personalului din minister care să se ocupe de patrimoniu. El a spus că există şapte angajaţi la minister pentru acest domeniu, spre deosebire de Franţa, unde există 1.400 de persoane care se ocupă de patrimoniu.

Ministrul Culturii a mai spus că doreşte să schimbe perspectiva conform căreia „cultura e un domeniu care înghite bani“, motiv pentru care acest domeniu primeşte „foarte puţin“.

El a spus că industriile culturale, prin contractele pe drepturi de autor, contribuie cu 5,5% la Produsul Intern Brut mai mult decât mineritul, după cum a ilustrat. „Am cerut o evaluare a banilor care vin din cultură şi în curând voi putea da nişte date“, a mai spus ministrul. El a precizat şi că propunerea de încetare a încheierii contractelor pe drepturi de autor nu aparţine Ministerului Culturii şi că „ar fi aberant“ ca instituţia pe care o conduce „să aibă asemenea idei“.