Învăţământ de calitate pentru copiii cu nevoi speciale

Accesul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, chiar dacă acest aspect încă mai reprezintă un punct vulnerabil la nivelul practicilor din România. Pentru integrarea elevilor cu nevoi speciale în școală și în societate sunt necesare diagnosticarea la timp și includerea lor în școli dedicate, altfel riscă să rămână izolați.

Evoluția învă­ță­mân­tu­lui special din ultima perioadă a adus numeroase be­neficii copiilor cu probleme spe­ciale, dreptul lor la educație fiind respectat tot mai mult. Mulți dintre ei au fost incluși în școlile de masă, iar pentru cei cu dizabilități severe și profunde au fost dezvoltate strategii de intervenție psihopedagogică, spune Mădălina Constantin, profesor psihopedagog la Şcoala Specială „Sfântul Nicolae” din Bucureşti. Înainte de 1990, astfel de copii erau fie şcolarizaţi în cămine-spital, fie rămâneau izolaţi acasă, în afara oricărui sistem de educaţie şi în grija sută la sută a părinţilor. Dezvoltarea unui mediu incluziv în şcoli, dar şi asigurarea unei calităţi a vieţii din ce în ce mai bune sunt primordiale pentru copiii cu deficienţe.

„Pentru copiii cu dizabilităţi uşoare sau moderate încercăm să încurajăm dezvoltarea unui mediu incluziv în şcolile de masă. Pentru copiii cu dizabilităţi severe şi profunde, scopurile intervenţiilor noastre sunt realizarea pe cât posibil a progresului, chiar dacă mic, şi evitarea pe cât posibil a regresului. E foarte important pentru ei să aibă o calitate a vieţii din ce în ce mai bună, aşa cum e în sistemul irlandez - în siguranţă şi fericit. Pentru că diferenţele nu sunt sesizabile din punctul de vedere al copiilor cu dizabilităţi severe şi profunde”, arată psihopedagogul.

În Bucureşti funcţionează 19 unități de învățământ special

Situaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în Bucureşti este una bună, aici funcţionând 19 unități de învățământ special. Comparativ cu populaţia oraşului, există o acoperire uniformă pentru nevoile copiilor cu deficienţe. Însă sunt judeţe unde nu există nici o şcoală specială şi nici specialişti care să fie profesori de sprijin. În lipsa unor instituţii de stat sau particulare în domeniu, aceşti copii rămân în afara educaţiei. În Bucureşti sunt câteva şcoli speciale pentru copiii cu dizabilităţi senzoriale, pentru nevăzători sau ambliopi, cu resturi de vedere, sau pentru copiii cu deficienţe de auz, surzi sau hipoacuzici, cu resturi de auz. În rest funcționează şcoli pentru copiii cu dizabilităţi mintale. Şcoala „Sfântul Nicolae” este una dintre cele mai mari, cu o dezvoltare în ambele direcţii privind segmentul de vârstă. „După grădiniţa specială, o parte dintre copii merg în şcoala obişnuită, cu profesori de sprijin. În urma activităţilor şi a terapiilor la care participă în grădiniţa specială, dificultăţile sunt oarecum depăşite sau se diminuează.

O parte din ei rămân în şcoala specială de la clasa pregătitoare până în clasa a VIII-a, în clasele pentru copii cu dizabilităţi moderate, şi de la clasa pregătitoare până în clasa a X-a, în clase pentru copii cu dizabilităţi severe”, spune Mădălina Constantin. După clasa a VIII-a, respectiv a X-a, e dreptul copiilor şi obligaţia părinţilor să îi înscrie la o şcoală profesională, de obicei tot specială, unde pe parcursul a 4 ani învaţă concret o meserie practică, ceea ce nu presupune foarte multe cunoştinţe academice. „În Bucureşti sunt două şcoli speciale profesionale; în acelaşi timp şi noi ne dorim să ne dezvoltăm, suntem în curs de autorizare pentru dezvoltarea unor clase de învăţământ special profesional. Mai ales pentru cei cu dizabilităţi severe”, mai spune psihopedagogul. În Şcoala Specială „Sfântul Nicolae” s-a dezvoltat segmentul învăţământului integrat, fiind una dintre şcolile iniţiatoare a implementării sistemului de învăţământ integrat cu profesor de sprijin, având acum mai mulţi copii integraţi în şcolile de masă din sectorul 4 decât copii care sunt înscriși la şcoala specială. „În şcoala obişnuită, copiii urmează un curriculum adaptat cu plan individual în măsura în care pot face faţă standardelor minimale într-o şcoală de masă. În ultimii ani avem profesori de sprijin şi în câteva grădiniţe de masă din sectorul 4, astfel încât copiii cu dizabilităţi sunt ajutaţi să rămână în grădiniţa de masă”, mai susţine psihopedagogul.

Proiecte europene pentru facilitarea accesului la educaţie

Şcoala Specială „Sfântul Nicolae” din Bucureşti este partener și în unele cazuri coordonator pentru implementarea proiectelor europene care au ca scop sprijinirea integrării copiilor cu cerințe educative speciale în școlile de masă și în societate, formarea lor profesională, activități în cadrul cercurilor artistice, dar și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice care lucrează cu copiii cu deficienţe. „Liniile de finanţare în general răspund nevoilor unor instituţii. Scriem o aplicaţie pentru a primi o finanţare pornind de la nevoile concrete ale copiilor, nevoile de dezvoltare insituţională şi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice. Am avut proiecte pe dezvoltare profesională a cadrelor didactice care lucrează cu copiii cu deficienţe severe (unul dintre ele fiind proiectul ERASMUS+ KA1 „Practici europene pentru elevii cu dizabilități severe”). În ultimul timp, copiii cu dizabilităţi severe şi chiar profunde sunt şcolarizaţi în şcolile speciale, dar nu există o tradiţie în România de abordare a acestor copii, cu speranţa de viaţă limitată și cu afecţiuni progresive. Și atunci am aplicat pentru formarea unor profesori în sistemul „Job shadowing”, în 5 ţări europene cu experienţă în abordarea copiilor cu dizabilităţi severe. Echipe de câte doi profesori din şcoala noastră au mers în această activitate de job shadowing câte două săptămâni, în şcoli din Portugalia, Irlanda, Cehia, Ungaria și Cipru”, declară Mădălina Constantin.

O altă aplicaţie de succes a pornit de la nevoia sprijinirii integrării copiilor cu dizabilităţi în şcolile de masă. România a fost ţara coordonatoare, iar partenerii au fost din Norvegia, Portugalia, Ungaria, Turcia și Estonia. Proiectul s-a numit „Nonformal Activities for Inclusive Groups of Students” – ERASMUS+ KA2, şi a avut ca principal obiectiv susţinerea integrării copiilor (cu cerințe educative speciale) în şcolile de masă, prin activităţile nonformale.

„Chiar dacă oficial ei sunt integraţi în cadrul activităţilor de la ore, în pauze, în excursii şi în celelalte activităţi extraşcolare nu există adaptări pentru copiii cu dizabilităţi. Acest proiect a însemnat o întâlnire transnaţională de scriere a unui curs pentru profesorii care urmează să implementeze aceste practici europene nonformale. După acreditarea acestui curs, câte 50 de profesori din fiecare ţară parteneră au finalizat cursul oferit de formatori internaţionali, au urmat 2 ani în care profesorii au desfășurat activități nonformale adaptate, accesibile tuturor elevilor”, mai spune specialistul. În urma tuturor activităţilor a fost realizată o colecţie de activităţi nonformale (interna­ționale) adaptate, sub forma unui ghid «NON4MAL 4 ALL - Guide-Book of Good Practices» care e accesibil pe site-ul «non4mal4all.com», în limbile tuturor ţărilor partenere inclusiv în limba română fiind accesibil tuturor. Un alt proiect de actualitate se adresează atât elevilor cu cerințe educative speciale din învățământul special, cât și elevilor din școlile de masă și sprijină integrarea socială prin intermediul artei. Astfel, proiectul «All Together, All the Same» - ERASMUS+ KA229, în care școala noastră este parteneră alături de instituții din Spania și Belgia, își propune desfășurarea de ateliere de teatru, muzică, art and crafts și artă culinară, la care să participe elevi din școlile speciale și voluntari din școlile de masă. Și nu în ultimul rând, începând cu anul 2017, elevii cu dizabilități severe din școala noastră au participat la proiecte de formare profesională în Portugalia - ERASMUS + «VET 4 INCLUSION» și «Equal Opportunities for People with Disabilities in the European Context», ocazie cu care au desfășurat stagii de pregătire la agenți economici cu experiență recunoscută în domeniul formării profesionale a elevilor cu diza­bi­lități.

Ne dorim să continuăm activitatea cu noi alte proiecte europene și recomandăm tuturor școlilor - de masă sau speciale - să aplice pentru aceste linii de finanțare”, a încheiat specialistul.