Învățământul religios în Germania

   Așa cum a fost exprimat de mai multe ori în discuțiile purtate în ultimii ani în societatea românească, prezența disciplinei religie în sistemul de învățământ public nu reprezintă doar un „model românesc”, ci un act de dreptate bazat pe cultura europeană. Mai ales după integrarea noastră în Uniunea Europeană, nu de puține ori a fost invocat în România motivul excluderii religiei din învățământul public, sub pretextul armonizării legislației românești cu normele comunitare. Cei care invocă acest motiv ar trebui să știe că în majoritatea ţărilor europene religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public. În state precum Austria, Germania, Grecia, Italia, Spania și Polonia, învăţământul religios are un caracter confesional. Spre exemplificare vom expune aici, pe scurt, cazul Germaniei în general și al Bavariei în special.

În articolul 7 din Constituţia Germaniei (Grundgesetz) se afirmă faptul că întregul sistem şcolar se află sub supravegherea statului, părinţii sau tutorii având dreptul de a decide în ceea ce priveşte participarea la orele de religie a copiilor. De asemenea, se mai subliniază faptul că religia este o materie obligatorie în şcolile de stat (populare, reale, gimnazii, profesionale și altele). Excepţie de la această regulă fac şcolile nonconfesionale, în care nu sunt prevăzute nici un fel de cursuri de religie.

Ora de religie, un bun la care au dreptul toți copiii

În școlile de stat din Germania se predă creştinismul romano‑catolic, evanghelic şi ortodox, iar în unele landuri chiar şi alte religii (cum ar fi islamul și iudaismul) pot oferi învățământ religios. Educaţia religioasă stă, conform legii, sub atenta supraveghere a statului, care, la fel ca la alte materii, este obligatorie. În landul Bavaria, ca de fapt în toate landurile germane, religia este o materie obligatorie, nu una opțională! De aceea, elevii care aparțin unei Biserici sau confesiuni creștine sunt, în principiu, obligați să frecventeze învățământul religios oferit de către propria lor biserică sau confesiune. Există și posibilitatea de a refuza participarea la ora de religie, dar în acest caz este nevoie de solicitarea scrisă a părintelui (tutorelui) sau a elevului, dacă este deja major (18 ani), adresată directorului respectivei școli. Şcoala, ca instituţie, nu poate să decidă singură dacă acceptă sau nu refuzul participării la orele de religie. Astfel, decizia este luată împreună cu reprezentanţi ai religiei respective. Elevii au dreptul de a participa şi la orele de religie ale altor confesiuni, dacă au acordul comunităţilor religioase cărora aparţin.

Într‑o notificare din anul 2009 trimisă de către ministerul de resort școlilor publice din Bavaria, se specifica faptul că în scrisorile adresate părinților, școlile trebuie să evite formulările din care ar putea să se deducă că orele de religie sunt ore opționale! (cf. isb.bayern.de, pagină accesată la data de 1 februarie 2016).

Statul nu se implică direct în ceea ce priveşte conţinutul sau programa de religie, susţinând colaborarea comunităţilor religioase cu privire la stabilirea conţinutului şi a tipului de religie predată. Totuși, în Constituție es­te specificat faptul că învăță­mântul religios se organizează sub directa observație a statului, iar acest lucru se realizează efectiv prin ministerul de resort: Ministerul Învățământului și Cultelor. Profesorii de religie trebuie să întrunească mai multe con­diții pentru a putea preda această materie, așa cum se specifică în același articol 7 din Constitu­ție: „Educaţia religioasă este predată de profesori angajaţi de către stat, care au examen de stat (licenţă), au jurat pe Constituţie şi au primit acordul comunităţilor religioase” (acord numit missio canonica în Biserica Catolică, sau de obicei vocatio în cea Evanghelică).

Legea fundamentală permite fiecărei religii recunoscute în Germania (ca și Corporație de drept public) să desfăşoare cursuri de religie în școală. Pentru aceasta se prevede însă un număr minim de elevi şi faptul ca predarea materiei respective să nu intre în contradicţie cu obiectivele educaţionale ale şcolii. Pentru școlile gimnaziale (cele mai bune ca nivel din Germania), este prevăzut numărul minim de 5 elevi, chiar dacă aceștia provin din clase paralele.

Învățământul religios ortodox în școlile germane

Comunitatea religioasă ortodoxă, din cauza numărului mic de participanţi, nu poate organiza cursuri de religie în foarte multe şcoli. În München, spre exemplu, în anul școlar 2015/16 se predă religia ortodoxă în două gimnazii (Klenze Gymnasium și Maria Theresia Gymnasium).

Primele demersuri pentru predarea religiei ortodoxe în școlile de stat germane au fost făcute de către Mitropolia Greacă a Patriarhiei Ecumenice, obți­nându‑se în anul 1985‑1986 pentru prima dată dreptul de a se organiza învățământ religios pentru copiii greci în landul Nordrhein Westfalen. Pe atunci, dintre toate jurisdicțiile ortodoxe de pe teritoriul Germaniei, doar Mitropolia Greacă avea statutul de „Corporație de drept public” (Körperschaft des öffentlichen Rech­tes) și, în baza acestei recu­noașteri din partea statului german, putea solicita dreptul de a organiza învățământ religios ortodox în școlile de stat germane. La întocmirea programei școlare pentru învățământul ortodox, recunoscută de către landul Nordrhein Wetsfallen, o contribuție deosebită a avut renumitul teolog grec Anastasios Kallis (Nikolaj Thon, Orthodoxer Religionsunterricht in Deutschland – eine Bestandsaufnahme, conform: kokid.w‑srv.net, pagină accesată la data de 1 februarie 2016).

În cadrul unei consfătuiri organizate anul trecut (2015) la München, de către responsabilii Comisiei pentru învățământ ortodox în landul Bavaria, sub tutela Conferinței Episcopilor Ortodocși din Germania, eveniment la care au participat repre­zentanți ai ministerului de resort, dar și ai altor Biserici, confesiuni și chiar ai altor religii (ai islamului și iudaismului), s‑au discutat posibilitățile și demersurile necesare pentru a se putea organiza învățământul ortodox în cât mai multe școli din Bavaria (Programul acestei consfătuiri poate fi accesat aici).

„Purtăm responsabilitatea integrării în societate, dar și a identității noastre”

Într‑o scrisoare adresată de către episcopii membri ai Confe­rinței Episcopilor Ortodocși preo­ților, părinților și elevilor la sfâr­șitul anului 2011, se afirmau următoarele:

„Între grijile pe care le avem în calitate de Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe din Germania, se numără și aceea de a transmite sfânta noastră credin­ță generațiilor viitoare. Educația religioasă a copiilor și tinerilor noștri reprezintă, mai ales în situația Diasporei, pentru parohiile noastre un câmp de impor­tanță deosebită, de multe ori chiar un câmp pietros. Noi privim cu îngrijorare cum unele tinere vlăstare ale Bisericii cresc fără o minimă educație religioasă, care le‑ar ajuta să păstreze credința părinților lor, credință pe care s‑o ofere la rândul lor copiilor lor. Pentru noi, episcopii, este foarte îngrijorător faptul că numai un număr foarte mic de elevi și eleve ortodoxe beneficiază de învăță­mânt ortodox în școală.

Noi am devenit cetățeni ai acestui stat și suntem cu plăcere cetățeni ai acestuia. Prin urmare, purtăm responsabilitatea, împreună cu instituțiile statului, pentru ca tinerii și copiii  noștri să fie integrați în această societate, dar în același timp să‑și păstreze identitatea lor ortodoxă. Aceasta este o obligație a învăță­mântului religios de stat, care din punct de vedere calitativ și cantitativ, corespunde celui organizat de către celelalte Biserici și confesiuni creștine”.

În aceeași scrisoare sunt amintite landurile în care se organizează învățământul religios în școală, dar și cele cu care se poartă tratative: „Putem constata cu bucurie că solicitările noastre au primit în ultimul timp din partea instituțiilor responsabile ale statului un ecou pozitiv. Astfel, până acum a fost organizat învăță­mântul religios ortodox în școli de stat din patru landuri: Nordrhein‑Westfalen, Bayern, Niedersachsen und Hessen, adică în landurile în care populația ortodoxă și parohiile noastre sunt cele mai numeroase. Și landurile Rheinland‑Pfalz și Baden‑Württemberg, cu care suntem în tratative, se arată în principiu de acord să introducă învățământul ortodox.

De asemenea, putem constata cu bucurie, că există posibilitatea de a pregăti profesori de religie din mijlocul tuturor națiunilor ortodoxe prezente în Germania, mai ales a profesorilor care sunt pregătiți în această țară, care înțeleg situația Bisericii Ortodoxe în Germania și cunosc foarte bine realitatea în care trăiesc elevii lor. Asemenea posibilități există la Universitatea din München și la cea din Münster”.

Tot în scrisoarea citată mai sus, referindu‑se la unele landuri care nu oferă deocamdată cadrul legal necesar pentru organizarea învă­țământului religios ortodox, episcopii atrăgeau atenția că nu trebuie așteptate soluții doar de la stat: „Nu avem voie aici să ne bazăm doar pe stat și să așteptăm soluții doar de la el. Având în vedere edu­cația religioasă a copiilor noștri, este nevoie de implicarea noastră totală și de angajamentul tuturor creștinilor ortodocși din Germania” (cf. Scrisoarea pastorală adresată de către Episcopii Con­ferinței Ortodoxe din Germania preoților, părinților și elevilor, postată pe site‑ul Mitropoliei Grecești din Germania, pagină accesată pe data de 1 februarie 2016).