Istoria mineritului salin în Europa, în şantierul de la Băile Figa

Şantierul arheologic de la Băile Figa, o localitate din apropierea oraşului Beclean, unde a fost descoperit, în urmă cu patru ani, un jgheab din lemn din Epoca Bronzului, folosit la obţinerea sării, va fi deschis, mâine, publicului. Ziua porţilor deschise este organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi de Universitatea Exeter din Marea Britanie, cu sprijinul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud şi al Primăriei Beclean.

Situl arheologic de la Figa este important datorită faptului că acolo au fost descoperite numeroase construcţii şi instalaţii de lemn, datând din perioada cuprinsă între anul 3.000 î.Hr. şi anul 1900, toate fiind urme arheologice de exploatare minieră a sării. „Situl arheologic Băile Figa este primul sit de acest tip cercetat în Europa de Sud-Est. Numărul mare de obiecte de lemn descoperite permite construirea unei scări dendrocronologice pentru această parte a Europei, care va permite datarea vestigiilor arheologice cu o precizie de până la un an“, se arată într-un comunicat al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Cercetarea sistematică este făcută de arheologi români şi britanici, sub coordonarea prof. dr. Anthony Harding, membru al Academiei Britanice, şi a dr. Valerii Kavruk, director al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Cercetătorul ştiinţific Ioan Chintăuan de la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, doctor în arheologie, a fost cel care a descoperit, în 2005, la Băile Figa, un jgheab din lemn, cel mai probabil conservat din Epoca Bronzului, care era folosit la obţinerea sării. Probe de lemn din acest jgheab au fost trimise, pentru datare, la Kiev, Marsilia şi la Universitatea Exetor din Marea Britanie. Profesorul Anthony Harding de la Universitatea Exetor a venit special la Bistriţa să vadă vestigiul şi, în urma probelor luate, a spus că jgheabul provine din Epoca Bronzului. Cu ajutorul jgheabului lung de 3,19 metri se obţinea sare fină, prin evaporarea apei. Jgheabul avea găuri pe partea inferioară, în ele fiind fixate cepuri prin care trecea un fir textil care se umezea, apoi, prin evaporarea apei de pe fir şi din jgheab, rămânea sarea fină din soluţia apoasă, conform Mediafax.

„O senzaţie ştiinţifică“ în Europa

Descoperirile făcute în situl arheologic de la Băile Figa, din judeţul Bistriţa-Năsăud, reprezintă „o senzaţie ştiinţifică pe plan european“, potrivit prof. dr. Anthony Harding, de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, conform Mediafax. Cercetătorul britanic a spus că situl arheologic de la Băile Figa le oferă arheologilor prima ocazie din sud-estul Europei de a studia istoria dezvoltării mineritului sării, dar reprezintă şi o bază de plecare pentru construirea unei scări dendrocronologice. „Nu ne-am apucat de săpături, în 2005, decât după ce am cartat tot ce era la suprafaţă. Când am sosit noi aici, în urmă cu patru ani, se vedeau 461 de obiecte de lemn care făceau parte din construcţii şi instalaţii. Abia după ce am terminat cartarea, am început săpăturile. Nu e nici o exagerare, cercetările efectuate la Băile Figa reprezintă o senzaţie ştiinţifică pe plan european. Ne satisfacem curiozitatea ştiinţifică, dar vrem ca populaţia judeţului să se bucure de aceste valori. Având în vedere situaţia economică, nu ştiu dacă vor mai fi fonduri în Marea Britanie pentru a continua acest proiect (sprijinit până acum şi de britanici - n.r.), dar vom cere sprijin şi din altă parte din Europa pentru a continua cercetările de la Băile Figa, locul fiind de interes european“, a spus prof. dr. Harding.

Dr. Valerii Kavruk, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a spus că, „în acest moment, situl de la Băile Figa are vizibilitate internaţională, are importanţă care depăşeşte limitele României“. El a adăugat că, pentru prima oară în sud-estul Europei, arheologii au şansa să studieze istoria dezvoltării mineritului sării. Cercetătorii propun ca locul să fie protejat şi chiar acoperit cu un material transparent care să permită vizualizarea a ceea ce s-a descoperit, existând conceptul muzeelor de acest tip în mai multe locuri din lume.