Istoria şi Limba română în şcoală, subiect de dezbatere la Academie

O dezbatere cu tema „Istoria, limba şi literatura română în şcoală“, organizată de Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, s-a desfăşurat ieri, în aula forului de cultură şi ştiinţă.

La eveniment au fost inivitaţi nume prestigioase din domeniu, precum acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, acad. Al. Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, prof. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române, prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, prof. Grigore Brâncuş, membru corespondent al Academiei Române.

Au fost invitaţi, de asemenea, deputatul Crin Antonescu, prof. Dimitrie Irimia, Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi, Andrei Grigor, Universitatea „Dunărea de Jos“ Galaţi, lectorul Răzvan Voncu - Universitatea Bucureşti, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române şi Ovidiu Monceanu, Universitatea „Transilvania“ Braşov.

„Considerăm că o dezbatere pe această temă este deosebit de utilă, deoarece istoria, limba şi literatura sunt noţiuni esenţiale pentru poporul român, pentru ceea ce înseamnă identitatea noastră“, a spus academicianul Eugen Simion.

Potrivit profesorului Simion, „din păcate, în ultimii ani s-a constatat o degradare a situaţiei limbii şi literaturii în cazul unor manuale, programe sau examene, iar Ministerul Educaţiei nu s-a sesizat la semnalările specialiştilor“, dezbaterea de la Academie fiind organizată ca urmare a unor „situaţii nefireşti constatate la actuala sesiune de Bacalaureat“. Academia Română a semnalat aceste lucruri, prin preşedintele acad. Ionel Haiduc şi fostul preşedinte acad. Eugen Simion, calificând drept „absolut regretabilă“ şi „aberantă“ scoaterea dintre subiectele de la proba orală la limba şi literatura română de anul acesta de la Bacalaureat a marilor nume ale literaturii noastre.

„Indiferent de ceea ce s-a introdus, mi se pare absolut regretabilă scoaterea marilor scriitori şi critici literari din programa de bacalaureat“, a declarat Ionel Haiduc. Preşedintele Academiei Române şi-a exprimat însă speranţa că „se va putea reveni, deoarece, oricât am fi de moderni, nu putem şterge cu buretele literatura noastră clasică, pentru că ea ne-a format“. Pe aceeaşi temă, colectivul catedrei de limbă şi literatură română din Şcoala Centrală - Bucureşti aprecia că subiectele de la proba orală a examenului de bacalaureat din anul 2008 sunt alcătuite potrivit programei şcolare, dar sunt inegale din punct de vedere al gradului de dificultate.

Pe de altă parte, în cadrul unei dezbateri ce a avut loc la Camera Deputaţilor, secretarul de stat pentru învăţământul superior, Zvetlana Preoteasa, a spus că subiectele de la proba orală de anul acesta de la bacalaureat ce arată competenţele de comunicare ale elevilor şi care, în prezent, sunt contestate de unii profesori, au figurat şi la bacalaureatul din 2007. Ea a precizat că aceste subiecte privind competenţele de comunicare ale elevilor sunt prezente la examenul de bacalaureat încă din 2003. Zvetlana Preoteasa a spus că la elaborarea subiectelor de bacalaureat din 2008 au lucrat peste 952 de profesori din ţară. La rândul său, Liliana Preoteasa, director în MECT, a spus că subiectele care privesc competenţele de comunicare pentru absolvenţii de liceu urmăresc, de fapt, să vadă dacă elevii au învăţat să vorbească. Potrivit acesteia, programa a fost schimbată în urmă cu mai bine de patru ani.