Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Istoricul Răzvan Theodorescu a făcut apel la elaborarea unei „adevărate istorii a comunismului“

Istoricul Răzvan Theodorescu a făcut apel la elaborarea unei „adevărate istorii a comunismului“

Data: 10 Decembrie 2008

Istoricul Răzvan Theodorescu a făcut, luni, în Aula Academiei Române, un apel la elaborarea unei „adevărate istorii a comunismului“, care ar trebui să ţină seama de „nuanţele şi efectele colaterale asupra indivizilor şi comunităţilor“. „Dorim cu toţii o adevărată istorie a comunismului, care nu a fost nicidecum o paranteză în istoria noastră“, a spus acad. Răzvan Theodorescu, în deschiderea conferinţei „România la sfârşitul anilor â50 în context naţional şi internaţional“, organizată de Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, în colaborare cu Academia Română. El a adăugat că „acestă istorie este mult mai sinuoasă, mult mai nuanţată şi mai plină de efecte colaterale asupra indivizilor şi a colectivităţilor decât credem astăzi, când nu cunoaştem adevăratul context în toate meandrele sale“. Reputatul istoric a rememorat contextul exmatriculării sale din Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, în anul 1955, în urma unor acuzaţii de „împăciuitorism, antisovietism, apartenenţă la un grup spiritualist, elitism“. La o jumătate de secol de la cele întâmplate atunci, Răzvan Theodorescu a elogiat, în ceea ce a numit „o mărturie“ asupra istoriei anilor â50, comportamentul demn al unor străluciţi dascăli ai săi, precum profesorii Andrei Oţetea ori Constantin Daicoviciu. O trecere în revistă a contextului internaţional de la sfârşitul anilor â50 a fost făcută de acad. Florin Constantiniu. În opinia istoricului, „represiunile, excluderile din PMR, arestările, care au caracterizat cea de-a doua glaciaţiune“ manifestată în anii â50 în România, ca şi retragerea trupelor sovietice din ţara noastră au „cauze externe, fiind o consecinţă a politicii Kremlinului“. Constantiniu consideră că represiunile din societatea românească nu reprezintă altceva decât „o modalitate prin care liderii comunişti autohtoni doreau să-şi manifeste loialitatea faţă de Moscova“. Conferinţa „România la sfârşitul anilor â50 în context naţional şi internaţional“ a continuat, ieri, pe secţiuni, la sediul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, printre temele propuse dezbaterii figurând persecuţiile asupra studenţimii române în anii 1958-1959, campania de colectivizare, represiunea asupra intelectualilor, rezistenţa anticomunistă din zona Vrancea.