„Le Figaro“: „România, noul Eden al studenţilor la medicină“

Învăţământul medical din România este apreciat în cele mai multe ţări europene care angajează tineri absolvenţi români. În prezent, în sistemul medical francez lucrează peste 800 de medici români. România nu este doar ţară exportatoare de medici, ci a devenit şi un punct de atracţie pentru studenţii străini care vin în număr din ce în ce mai mare să studieze aici. Cotidianul italian „Il Giornale“ scria săptămâna trecută că România, în special vestul ţării, este un punct de atracţie pentru tinerii europeni care doresc să studieze medicina. Publicaţia franceză „Le Figaro“ titra: „România, noul Eden al studenţilor la medicină“.

Universităţile de medicină din vestul României reprezintă un adevărat punct de atracţie pentru tinerii din ţări precum Italia, Franţa, Germania sau Elveţia care vor să devină medici, scria săptămâna trecută cotidianul italian „Il Giornale“. „Tot mai mulţi tineri italieni merg în Transilvania, unde testul de admitere este mai uşor. Este un flux migrator opus celui cu care ne-am obişnuit până acum“, scria cotidianul italian, conform Agerpres. Cea mai căutată de tinerii din Occident este Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj, unde din cei circa 7.000 de studenţi, 1.600 sunt străini. Printre atuurile universităţii româneşti se numără, potrivit „Il Giornale“, taxele relativ mici, infrastructura şi corpul didactic bune, dar mai ales posibilitatea de a câştiga experienţă prin practica în spitale.

„Universităţile româneşti (de medicină - n.r.) prevăd accesul studenţilor în structurile spitaliceşti şi lucrul direct cu pacienţii, încă de la început. Aşadar, mai puţină teorie şi mai multă practică. Este ceea ce par să îşi dorească cei mai mulţi dintre cei ce doresc să devină medici“, scrie „Il Giornale“. Ziarul face referire şi la dezbaterile de pe forumuri, unde părerile sunt împărţite. Unii vorbesc despre faptul că diploma este mai uşor de obţinut în România, dar apoi apar complicaţiile în momentul în care absolvenţii sunt nevoiţi să lucreze în spitalele din Italia, unde sistemul sanitar din estul Europei este considerat depăşit. Alţii, în schimb, consideră că în România profesorii sunt mai puţin obtuzi, învăţământul este „stimultiv şi serios“, iar adaptarea la realităţile din Italia nu este dificilă în aceste condiţii. „Transilvania a devenit raiul pe pământ şi pentru italienii care aspiră la statutul de medic“, concluzionează „Il Giornale“.

Studenţi din 54 de ţări ale lumii, la UMF Cluj

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca pregăteşte studenţi din peste 50 de ţări ale lumii, fiind a doua instituţie de învăţământ superior din Europa care formează doctori pentru Suedia, în specialităţile medicină generală şi stomatologie. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, prof. univ. dr. Constantin Ciuce, a precizat că aproximativ 2.200 de tineri care învaţă la UMF din Cluj-Napoca provin din 54 de ţări ale lumii, din care 700 sunt studenţi din Europa. „Deschiderea României spre Europa, prin integrarea ţării în UE în 2007, a permis ca centrul universitar Cluj-Napoca să primească tot mai mulţi studenţi din străinătate. Universităţile din Cluj-Napoca sunt europene, iar UMF şi-a consolidat mereu buna reputaţie pe continent“, a afirmat rectorul UMF. Potrivit acestuia, există o serie de ţări în Europa, care au decis să stabilească un „numerus clausus“ (număr limitat al studenţilor în universitate, iar această situaţie a determinat mulţi din tinerii care trăiesc în ţările respective să opteze pentru instituţii de învăţământ superior din alte arii geografice, precum UMF din Cluj-Napoca, doar din dorinţa de a urma medicina. Recent, cotidianul francez „Le Figaro“ publica un articol intitulat „România, noul Eden al studenţilor la medicină“, în care se preciza că 85% dintre studenţii medicinişti din Franţa, care „eşuează“ la examenele din primul an de studii, vin la Cluj-Napoca, pentru o a doua încercare. Rectorul Constantin Ciuce a precizat că, în Franţa, tinerii trebuie să treacă de un concurs extrem de dur, care se bazează pe cele învăţate timp de un an. „Examenul pe care îl susţin după primul an de studii selectează, din 2.000 de tineri, să spunem, doar 200. Mulţi dintre tinerii care se regăsesc sub linia listei cu cei 200 de admişi sunt de o calitate deosebită, fiind respinşi la o diferenţă de o miime sau două faţă de ultimul clasat.

Rectorul UMF Cluj, Constantin Ciuce, a spus, într-un intreviu pentru Agerpres, că „o treime din studenţii UMF, respectiv peste 2.200 de tineri, provin din 54 de ţări ale lumii, iar 700 sunt studenţi europeni. Cei mai mulţi dintre cei europeni sunt înscrişi în anii de studii I, II şi III. Deschiderea României spre Europa, prin integrarea ţării noastre în UE, a permis - graţie şansei oferite tinerilor de a alege universitatea în care să înveţe profesiunea pe care o vor practica în viaţă -, ca centrul universitar Cluj-Napoca să primească tot mai mulţi studenţi din străinătate. Universităţile din Cluj-Napoca sunt universităţi europene, iar UMF şi-a consolidat mereu buna reputaţie pe continent“.

Referitor la cazul Franţei, rectorul Constantin Ciuce a explicat că acolo este un examen extrem dur cu o selecţie foarte strictă, considerând că o diferenţa de câteva miimi nu e relevantă. „Cine poate garanta, într-o situaţie dată, că doar cunoştinţele din momentul examenului sunt cele care îl arată, cu adevărat, pe viitorul medic. Un medic nu este numai ceea ce ştie. Este şi ceea ce este ca structură umană. S-ar putea ca mulţi dintre cei într-adevăr motivaţi să facă medicina să ajungă să dovedească, în timp, că devin practicieni mult mai buni decât cei care au reuşit să intre în acel sistem care cuantifică doar cât ştii şi nu ceea ce eşti“, a spus rectorul Constantin Ciuce. Referitor la taxa de studii pe care o plătesc studenţii străini, rectorul Constantin Ciuce a spus că „taxa de la UMF «Iuliu Haţeganu» este de 5.000 de euro“.

„Va veni o vreme când România va căuta medici“

„Ideea că UMF a devenit paradisul unor studenţi veniţi din străinătate nu ne întristează deloc, chiar ne bucură, pentru că înseamnă că ei regăsesc în instituţia clujeană forma în care pot să îşi împlinească visul vieţii. Cred că Europa este deja convinsă în privinţa calităţii absolvenţilor pe care îi formăm. În Franţa sunt nenumăraţi medici români care lucrează cu bune rezultate, la fel şi în alte ţări europene, precum Marea Britanie, unde sunt societăţi care recrutează medici români. Din păcate, societatea românească este cea care nu realizează că pierde, pentru că, nedorind să investească în această profesie, politicul a ajuns să vadă în medici echivalentul oricărei alte profesiuni, uitând că fără recunoaşterea profesională a rolului social şi recompensa materială pe măsura efortului depus şi a responsabilităţii va veni o vreme în care România va căuta medici“.