Lista alimentelor interzise şcolarilor este inaplicabilă

▲ Reprezentanţii Romalimenta nu se opun listei cu alimente nerecomandate în unităţile de învăţământ, însă consideră că legea ar trebui îmbunătăţită, astfel încât şcolile să aibă bufete cu alimente recomandate şi ore de educaţie în care copiii să fie instruiţi în privinţa unei alimentaţii sănătoase ▲ Potrivit lui Sorin Minea, legea trebuie adaptată şi cu alte cerinţe, cum ar fi educaţia şi sportul ▲ Se doreşte şi oferirea unei alternative, respectiv înfiinţarea la nivelul unităţilor de învăţământ a unor bufeturi cu mâncare sănătoasă ▲

Preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - Romalimenta, Sorin Minea, a declarat ieri într-o conferinţă de presă, că Lista alimentelor nerecomandate în unităţile de învăţământ este inaplicabilă, pentru că ideea de bază este greşită, apreciind că aceasta ar trebui îmbunătăţită.

„Noi am dori şi o listă obligatorie privind alimentele din incintele şcolare. Nu ne opunem acestei liste, dar vrem o lege mai amplă care să oblige şcolile să aibă bufete cu alimente recomandate şi să aibă ore de educaţie în care copiii să fie instruiţi în privinţa unei alimentări sănătoase“, a spus Sorin Minea ieri în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit lui Minea, atât Romalimenta, cât şi Ministerul Sănătăţii au un scop comun şi sunt preocupaţi de găsirea celei mai bune soluţii pentru a asigura o alimentaţie echilibrată şcolarilor. „Lista este perfectă, criteriile sunt perfecte, denumirile comerciale sunt însă uşor eronate. Ar trebui să existe şi o listă agreată cu alimentele recomandate“, a mai spus Sorin Minea.

Bufet cu produse sănătoase

Preşedintele Romalimenta a precizat că în şcoli nu există magazine alimentare reale şi că la chioşcurile existente nu se comercializează legume şi fructe. Acesta a adăugat că Romalimenta a cerut ca în şcoli să fie introduse ore de educaţie alimentară, apreciind că părinţilor le revine un rol foarte important, alături de profesori, în educarea copiilor, pentru că aceştia nu trebuie să mănânce nici acasă alimentele interzise şi trebuie să cunoască riscurile unei alimentări dezechilibrate. „Legea este necesară, dar trebuie făcută mai amplă şi trebuie cuplată cu educaţia şi sportul“, a explicat Minea.

Deputatul Sorin Paveliu, unul dintre iniţiatorii legii, a declarat că un copil trebuie educat asupra a ceea ce trebuie să mănânce, apreciind că cifrele privind obezitatea în România sunt îngrijorătoare. „25% dintre copiii români sunt supraponderali, obezi şi în fiecare an numărul acestora creşte cu aproximativ 10%. Peste 20 de ani numărul se va dubla şi de aceea trebuie luate măsuri urgente“, a spus Paveliu

Ore suplimentare de sport

În opinia lui Paveliu, odată cu introducerea programului „cornul şi laptele“ la clasele I-VIII ar fi trebuit introduse şi ore suplimentare de sport.

Directorul general la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Liviu Rusu a declarat că un rol foarte important în aplicare acestei legi revine autorităţilor responsabile, apreciind că o mare problemă este educaţia copiilor care ar trebui să fie instruiţi cu privire la aspectul nutriţional al alimentelor.

La rândul său, Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a spus că obezitatera infantilă a devenit „epidemică“, astfel că în câţiva ani societatea ar putea ajunge bolnavă atât psihic cât şi fizic. „Suntem ceea ce mâncăm“, a afirmat Mencinicopschi, subliniind importanţa educaţiei alimentare a copiilor.

Acesta a mai spus că nu calitatea senzorială - miros, gust, aspect - trebuie să conteze, ci valoarea nutriţională a alimentului. „Adevărata calitate a alimentului este cea nutriţională, nu cea senzorială. Mâncăm fără să ne hrănim şi nu vrem asta pentru copiii noştri“, a adăugat Mencinicopschi.

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare a apreciat că lege este lăudabilă, arătând responsabilitatea autorităţilor implicate faţă de copiii de mâine, „bolnavi de simbolul metabolic în contextul sedentarismului“, însă pentru a putea fi aplicată corect are nevoie de alte reglementări, cele actuale fiind ineficiente şi creând „confuzii grave“.

Ce conţine lista interzisă

Acesta a precizat că trebuie făcute cercetări bazate pe profilul nutriţional al alimentului. Un alt aspect la care s-a referit directorului Institutului de Cercetări Alimentare este cel referitor la interzicerea unor aditivi alimentari în hrana copiilor, în general coloranţi care induc sindromul de hiperactivitate şi deficienţe de concentrare.

Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, elaborată de Comisia de alimentaţie şi nutriţie a Ministerului Sănătăţii Publice, conţine alimente cu conţinut ridicat de calorii, alimente cu conţinut mare de zahăr (prăjituri, bomboane, acadele, băuturi răcoritoare), de grăsimi (hamburgeri, pizza, cartofi prăjiţi, produse de patiserie, prăjeli, maioneze, mezeluri grase), de sare (chips-uri, covrigei, sticks-uri, snacks-uri, alune sărate), alimente neambalate şi neetichetate.

Nutriţioniştii care au întocmit lista susţin că toate acestea pot fi înlocuite cu fructe, salate, lactate degresate şi apă în loc de sucuri, la fel cum se întâmplă în şcolile din Franţa, SUA sau Marea Britanie.

În luna mai, Camera Deputaţilor a adoptat o iniţiativă legislativă care prevede că în incinta unităţilor de învăţământ de stat şi particular este interzisă prepararea, comercializarea şi distribuirea alimentelor nerecomandate şcolarilor şi preşcolarilor.