„Manuscrisele“ lui Eminescu, „o izbândă a spiritului românesc“

▲ Academicianul Eugen Simion a declarat joi, în cadrul evenimentului de lansare a volumelor XV-XX din seria „Manuscriselor“ lui Eminescu, că realizarea proiectului pe care îl coordonează este „o izbândă a spiritului românesc“ şi că poetul naţional a rămas la fel de actual ▲

La eveniment au participat, printre alţii, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, preşedintele şi vicepreşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, respectiv Dan Berindei. Ceremonia de la Bucureşti, care a avut loc în Aula Academiei Române, s-a desfăşurat simultan cu evenimente similare organizate la institutele culturale române din Chişinău, Belgrad, Veneţia şi Gyula, cu ocazia împlinirii a 159 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, a subliniat preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Acesta a declarat că Adunarea Generală a instituţiei pe care o conduce a votat ca data de 15 ianuarie să fie declarată ziua culturii româneşti şi a făcut deja o propunere Parlamentului în acest sens.

Pe 15 iunie, editarea manuscriselor va fi finalizată

Academicianul Eugen Simion, care coordonează seria dedicată manuscriselor lui Eminescu, a declarat că intenţionează să finalizeze proiectul, redând toate caietele eminesciene publicului, pe 15 iunie, când se comemorează 120 de ani de la moartea acestuia. Acesta a adăugat că, până în prezent, seria manuscriselor facsimilate numără 34 de volume şi că au mai rămas de transcris patru manuscrise ale lui Eminescu. Simion, care în tinereţe a transcris pentru Perpessicius proza lui Eminescu din manuscrise, a spus că documentele se găsesc în prezent într-o stare foarte proastă şi că, cel mai probabil, în curând nu vor mai putea fi folosite.

Academicianul a răspuns, de asemenea, criticilor moderni ai ideii potrivit căreia Eminescu nu ar fi poet naţional. „Ne întoarcem mereu la Eminescu, pentru că poezia lui nu s-a învechit“, a adăugat academicianul. „Cred că se înşeală cei care judecă poezia şi proza lui Eminescu în funcţie de tendinţele lui naţionaliste şi tradiţionaliste (...), cei care văd în Eminescu strămoşul xenofobiei româneşti ori nu ştiu să citească ori nu citesc ce trebuie“, a spus acesta. Volumele XV-XX ale „Manuscriselor“ au apărut în 12 cărţi, în total fiind publicate, din 2005, 34 de cărţi care conţin caietele eminesciene facsimilate.

„Manuscrisele“, la Ipoteşti

Academia Română a lansat, joi, în premieră la Ipoteşti, copiile fidele ale unei părţi dintre „Manuscrisele“ poetului Mihai Eminescu. Este vorba despre zece dintre caietele aflate în proprietatea Academiei Române, care au fost facsimilate şi lansate cu prilejul împlinirii a 159 de ani de la naşterea poetului.

„Suntem a treia ţară din lume care face cele mai bune şi fidele manuscrise ale unui geniu. Primii au fost italienii, care au făcut copii după opera lui Leonardo da Vinci, iar a doua ţară a fost Franţa - pentru Paul Valery. Astăzi ne bucurăm de «Manuscrisele» lui Eminescu în condiţii grafice excelente. Evenimentul este unicat pentru că «Manuscrisele» au fost duse şi la Chişinău, la Cernăuţi, în Serbia, la Budapesta, la Academia di Romania şi la Sofia“, a afirmat directorul Memorialului Ipoteşti, Valentin Coşereanu, conform Agerpres.

Documentele facsimilate au fost realizate de Academia Română, în baza unei finanţări a Fundaţiei „Patrimoniu“. Tot în premieră, şi tot la Ipoteşti, a fost vizionat filmul documentar „Eminescu, Veronica, Creangă“, realizat în 1915 de Octav Minar.