Marga: „Sistemul învăţământului superior este supradimensionat“

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Andrei Marga, participă, la Viena, la reuniunea miniştrilor Educaţiei din ţările semnatare ale Declaraţiei de la Bologna. Reuniunea este organizată de miniştrii Educaţiei din Austria şi Ungaria, prilej cu care este examinat stadiul aplicării Declaraţiei de la Bologna şi se vor profila noi direcţii ale evoluţiei învăţământului superior din ţările europene.

Declaraţia de la Bologna a fost semnată la 19 iunie 1999 de miniştrii responsabili pentru învăţământul superior din 29 de ţări europene, care au convenit asupra a şase obiective comune importante pentru dezvoltarea coerentă şi armonioasă în domeniul învăţământului superior pentru anul 2010. România a semnat Declaraţia de la Bologna în 1999, angajându-se, astfel, să includă obiectivele stabilite în priorităţile învăţământului superior românesc. Cele mai vizibile modificări aduse de Declaraţia de la Bologna sunt în învăţământul superior structurat pe sistemul studiilor de facultate de trei ani, a celor de master de doi ani şi a celor de doctorat de trei ani.

Andrei Marga, rectorul UBB, a spus, înainte de a pleca la Viena, că universităţile din România suferă, în ultimii ani, din cauza erorilor aplicării Declaraţiei de la Bologna. În opinia sa, ar trebui să se revină la documentul adoptat în 1999, iar accentul ar trebui pus pe conţinutul şi valoarea programelor, şi nu pe durata studiilor.

Un alt pas care trebuie făcut ar fi revizuirea duratei „luată rigid în considerare (şase semestre bachelor, trei ani doctorat) prin flexibilizare în funcţie de nevoile de pregătire şi de evoluţia sistemelor universitare din afara Europei“, după cum a remarcat Andrei Marga, conform Agerpres. Aplicarea Declaraţiei de la Bologna a început în 2000, prin ordonanţele de guvern privind studiile master, învăţământul în limbi moderne şi asigurarea calităţii, dar în 2001 Ministerul Educaţiei „a abrogat măsurile, în ideea că Declaraţia nu se va aplica“. Realizând, ulterior, progresele făcute de alte ţări, ministerul „a trecut, în viteză, prin Parlament“ Legea nr. 288/2004, document nediscutat public şi care a centralizat deciziile, a spus Marga, care consideră că „Legea nr. 288/2004 conţine soluţii greşite, cum este, de pildă, aberaţia reducerii studiilor de teologie la trei ani, care slăbesc studiile universitare, în loc să le diferenţieze şi consolideze“.

Potrivit rectorului UBB, studiile master, reglementate în 2006, sunt considerate greşit drept o simplă prelungire a studiilor. „România prezintă indiciile evidente ale unui declin al competenţei administrative, care a adus un declin al reformelor şi scăderea valorii sistemului universitar. În al doilea rând, sistemul învăţământului superior este supradimensionat, încât orice măsură de reformă este de la început diluată“, a mai remarcat Andrei Marga.