Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Mărturii inedite din „Triunghiul Morţii - Baia Sprie, Nistru, Cavnic“

Mărturii inedite din „Triunghiul Morţii - Baia Sprie, Nistru, Cavnic“

Data: 13 Iunie 2009

Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş (Maramureş) şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, au lansat, joi, cartea „Triunghiul Morţii - Baia Sprie, Nistru, Cavnic - 1950/ 1955“, semnată de jurnalistul Ştefan Bellu. Volumul îşi propune să facă o radiografie a fostelor lagăre de muncă miniere din Maramureş, pe care regimul comunist le-a deschis începând cu anul 1950, ţinându-le active până în 1964. Autorul cărţii a vorbit cu foşti condamnaţi ai lagărelor de muncă în care se aflau cei trimişi să-şi ispăşească pedeapsa la minele Nistru, Cavnic şi Baia Sprie, conform Agerpres.

Cu prilejul lansării, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu“ din Baia Mare, Teodor Ardeleanu, a spus că autorul oferă cititorilor o carte memorialistică bogată în mărturii: „Cartea «Triunghiul Morţii» este un excelent material de referinţă despre fostele colonii de muncă active în Maramureş începând cu anul 1950“. „Mediul concentraţionar românesc are multe exemple, însă abia acum descoperim de ce autorităţile comuniste i-au adus pe deţinuţi în Maramureş. Simplu: era, în aceea vreme, încă o regiune izolată a României, iar cei periculoşi puteau fi repede transferaţi peste graniţă, în URSS. Aşa se explică de ce, la închisoarea din Sighet, a fost încarcerată elita societăţii româneşti interbelice. Sunt lucruri care nu se pot şterge din istoria României, chiar dacă nu face deloc plăcere evocarea trecutului“, a spus Ardeleanu. Lucia Pop, director adjunct al Muzeului de Istorie Maramureş, a spus că autorul cărţii a strâns mărturii înfiorătoare, greu de imaginat pentru omul obişnuit: „Mina din Cavnic a fost deschisă cu ajutorul acestor deţinuţi. Unii au plătit cu viaţa, alţii s-au îmbolnăvit fără a mai putea fi trataţi. Dar, în toată această nepăsare a regimului comunist, inginerii de mină şi geologii au fost cei care au încercat, atât cât s-a putut, să salveze vieţilor unor oameni. Minele Baia Sprie, Cavnic şi Nistru prin care au trecut sute de deţinuţi reprezintă o pată neagră pe istoria ţării noastre“.