Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Mărturii inedite din „Triunghiul Morţii - Baia Sprie, Nistru, Cavnic“
Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş (Maramureş) şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, au lansat, joi, cartea „Triunghiul Morţii - Baia Sprie, Nistru, Cavnic - 1950/ 1955“, semnată de jurnalistul Ştefan Bellu. Volumul îşi propune să facă o radiografie a fostelor lagăre de muncă miniere din Maramureş, pe care regimul comunist le-a deschis începând cu anul 1950, ţinându-le active până în 1964. Autorul cărţii a vorbit cu foşti condamnaţi ai lagărelor de muncă în care se aflau cei trimişi să-şi ispăşească pedeapsa la minele Nistru, Cavnic şi Baia Sprie, conform Agerpres.
Cu prilejul lansării, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu“ din Baia Mare, Teodor Ardeleanu, a spus că autorul oferă cititorilor o carte memorialistică bogată în mărturii: „Cartea «Triunghiul Morţii» este un excelent material de referinţă despre fostele colonii de muncă active în Maramureş începând cu anul 1950“. „Mediul concentraţionar românesc are multe exemple, însă abia acum descoperim de ce autorităţile comuniste i-au adus pe deţinuţi în Maramureş. Simplu: era, în aceea vreme, încă o regiune izolată a României, iar cei periculoşi puteau fi repede transferaţi peste graniţă, în URSS. Aşa se explică de ce, la închisoarea din Sighet, a fost încarcerată elita societăţii româneşti interbelice. Sunt lucruri care nu se pot şterge din istoria României, chiar dacă nu face deloc plăcere evocarea trecutului“, a spus Ardeleanu. Lucia Pop, director adjunct al Muzeului de Istorie Maramureş, a spus că autorul cărţii a strâns mărturii înfiorătoare, greu de imaginat pentru omul obişnuit: „Mina din Cavnic a fost deschisă cu ajutorul acestor deţinuţi. Unii au plătit cu viaţa, alţii s-au îmbolnăvit fără a mai putea fi trataţi. Dar, în toată această nepăsare a regimului comunist, inginerii de mină şi geologii au fost cei care au încercat, atât cât s-a putut, să salveze vieţilor unor oameni. Minele Baia Sprie, Cavnic şi Nistru prin care au trecut sute de deţinuţi reprezintă o pată neagră pe istoria ţării noastre“.
