Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Măsuri pentru reducerea abandonului școlar

Măsuri pentru reducerea abandonului școlar

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Un articol de: Oana Nistor - 09 Decembrie 2015

Ministerul Educaţiei va im­­­ple­menta în perioada 2015-2022 un proiect care îşi propune reducerea aban­­­donului şcolar şi creş­terea ratei de promo­va­bilitate la bacalaureat. Beneficiarii direcţi ai proiectului pentru care s-a obţinut un împrumut de 200 milioane de euro de la Banca Mondială sunt liceenii cu rezultate slabe la învăţătură.

Reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de promovare a bacalaureatului sunt două obiective pe care autorităţile speră să le atingă în următorii 7 ani cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială. „Proiectul privind învăţământul secun­dar/Romania Secondary Education Project (ROSE)” va fi implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în perioada 2015-2022, Guvernul României obţinând în acest sens un împrumut de 200 milioane de euro.

Beneficiarii direcţi ai proiectului vor fi elevii cu performanţe slabe pe parcursul liceului şi studenţii care prezintă riscul de părăsire timpurie a facultăţii, respectiv 1,5 milioane de elevi şi studenţi români din 1.100 de licee şi 300 de facultăţi. „Dacă ne gândim cât ne costă pierderea, adică needucarea unor persoane, ne gândim la ce înseamnă valoarea investiţiei în educaţie. Am fost impresionat de rata abandonului în rândul copiilor care, părăsind timpuriu şcoala, practic, nu au acces la aproape nimic după aceea”, a afirmat ministrul educaţiei, domnul Adrian Curaj.
Proiectul este structurat pe trei componente, primele două fiind concepute pentru a aborda aspecte de natură academică şi socială a performanţei scăzute a elevilor în învăţământul secundar superior, precum şi în primul an din învăţământul superior. Prin aceste două componente sunt finanţate scheme de grant destinate liceelor şi instituţiilor publice de învăţământ superior. A treia componentă include managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea impactului politicilor existente, care sprijină financiar elevii din învăţământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate.

Proiectul are ca ţintă creşterea ratei de promovare la bacalaureat cu 10%, de la 49,6% la 59%, şi reducerea abandonului în ultimul an de liceu, de la 6,5% la 3,5%, pentru liceele sprijinite.

De ce abandonează elevii români şcoala

În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, rata medie a abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% în 2009 la 3,8% în 2011, cu un procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum şi în liceele din mediul rural (aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012). 

Potrivit BM, elevii români abandonează şcoala sau nu promovează bacalaureatul din trei motive principale: de natură pedagogică, financiară şi personală. „Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scăzută a activităţilor educaţionale furnizate în unele licee, de exemplu elevii nu sunt pregătiţi la un nivel satisfăcător, ceea ce poate conduce la eşec şi abandon. Motivele financiare se referă la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor pentru unele familii, cum ar fi transportul, subzistenţa şi cărţile. Cele personale includ lipsa de motivare în rândul unor elevi pentru a-şi continua studiile, evenimente care nu ţin de voinţa şcolarului, cum ar fi mutarea părinţilor, lipsa de informare cu privire la beneficiile şcolarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul şcolar, precum şi faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la şcoală”, mai arată sursa citată.