Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Măsuri pentru reducerea abandonului școlar
Ministerul Educaţiei va implementa în perioada 2015-2022 un proiect care îşi propune reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de promovabilitate la bacalaureat. Beneficiarii direcţi ai proiectului pentru care s-a obţinut un împrumut de 200 milioane de euro de la Banca Mondială sunt liceenii cu rezultate slabe la învăţătură.
Reducerea abandonului şcolar şi creşterea ratei de promovare a bacalaureatului sunt două obiective pe care autorităţile speră să le atingă în următorii 7 ani cu ajutorul unui împrumut de la Banca Mondială. „Proiectul privind învăţământul secundar/Romania Secondary Education Project (ROSE)” va fi implementat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în perioada 2015-2022, Guvernul României obţinând în acest sens un împrumut de 200 milioane de euro.
Beneficiarii direcţi ai proiectului vor fi elevii cu performanţe slabe pe parcursul liceului şi studenţii care prezintă riscul de părăsire timpurie a facultăţii, respectiv 1,5 milioane de elevi şi studenţi români din 1.100 de licee şi 300 de facultăţi. „Dacă ne gândim cât ne costă pierderea, adică needucarea unor persoane, ne gândim la ce înseamnă valoarea investiţiei în educaţie. Am fost impresionat de rata abandonului în rândul copiilor care, părăsind timpuriu şcoala, practic, nu au acces la aproape nimic după aceea”, a afirmat ministrul educaţiei, domnul Adrian Curaj.
Proiectul este structurat pe trei componente, primele două fiind concepute pentru a aborda aspecte de natură academică şi socială a performanţei scăzute a elevilor în învăţământul secundar superior, precum şi în primul an din învăţământul superior. Prin aceste două componente sunt finanţate scheme de grant destinate liceelor şi instituţiilor publice de învăţământ superior. A treia componentă include managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea impactului politicilor existente, care sprijină financiar elevii din învăţământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate.
Proiectul are ca ţintă creşterea ratei de promovare la bacalaureat cu 10%, de la 49,6% la 59%, şi reducerea abandonului în ultimul an de liceu, de la 6,5% la 3,5%, pentru liceele sprijinite.
De ce abandonează elevii români şcoala
În anul şcolar 2012-2013 erau înscrişi 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, rata medie a abandonului şcolar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% în 2009 la 3,8% în 2011, cu un procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum şi în liceele din mediul rural (aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012).
Potrivit BM, elevii români abandonează şcoala sau nu promovează bacalaureatul din trei motive principale: de natură pedagogică, financiară şi personală. „Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scăzută a activităţilor educaţionale furnizate în unele licee, de exemplu elevii nu sunt pregătiţi la un nivel satisfăcător, ceea ce poate conduce la eşec şi abandon. Motivele financiare se referă la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor pentru unele familii, cum ar fi transportul, subzistenţa şi cărţile. Cele personale includ lipsa de motivare în rândul unor elevi pentru a-şi continua studiile, evenimente care nu ţin de voinţa şcolarului, cum ar fi mutarea părinţilor, lipsa de informare cu privire la beneficiile şcolarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul şcolar, precum şi faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la şcoală”, mai arată sursa citată.
