Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Meşteşugurile tradiţionale, revigorate de românii din Timoc
Societatea culturală „Tibiscus“ din localitatea Uzdin, situată în Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, a demarat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect cultural de valorificare şi perpetuare a meşteşugurilor tradiţionale româneşti. De asemenea, societatea culturală a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, numeroase activităţi culturale la care a participat un numeros public.
Preşedintele societăţii, scriitorul şi publicistul Vasile Barbu, a spus că în cadrul Casei româneşti din Uzdin, unde s-a organizat şi va avea caracter permanent şi o expoziţie etnografică, vor debuta cursuri practice de iniţiere în tainele lemnăritului, picturii naive, ţesutului covoarelor şi costumelor populare, confecţionatului împletiturilor din răchită şi ale cusutului goblenurilor, conform Agerpres. „Multe dintre aceste îndeletniciri casnice sunt pe cale de dispariţie. Conştient de faptul că ele ne reprezintă şi, totodată, ne protejează identitatea, împreună cu Fundaţia culturală Lumina din Drobeta-Turnu Severin, am stabilit un parteneriat şi, împreună, vom desfăşura cursuri practice privind învăţarea meseriilor despre care, în multe cazuri, se vorbeşte la timpul trecut“, a spus Vasile Barbu. Pentru fiecare meşteşug, s-a identificat un meşter care va avea sarcina de a-i învăţa pe cei aproape 30 de „ucenici“ secretele meseriei alese. Acţiunile ce se vor desfăşura timp de trei luni la Casa românească din Uzdin vor fi finanţate din fonduri europene. Produsele care vor rezulta în timpul practicii vor fi expuse în cadrul unor expoziţii. „După absolvirea cursurilor, iubitorii meşteşugurilor populare româneşti vor avea posibilitatea să-şi deschidă propriile lor ateliere de producere a obiectelor etnografice, de uz casnic şi artizanat“, a spus Vasile Barbu, conform Agerpres. Lumea satului, reflectată în pictura naivă Societatea Culturală „Tibiscus“ a deschis, la Galeria de artă „Torna, torna, fratre“, o expoziţie de pictură naivă românească. Vasile Barbu a spus că au expus lucrări pictorii naivi ai localităţii Uzdin, devenită celebră în urmă cu 50 de ani, când în provincia Voivodina din Serbia a luat naştere fenomenul picturii naive româneşti. „Ceea ce este unic în lumea artei, artiştii din Uzdin sunt agricultori. Ei nu au învăţat în şcoli tainele şevaletului, ci s-au născut cu ele“, a spus Vasile Barbu, conform Agerpres. Pânzele pictorilor Daniela Susa, Viorel Bosică, Aurora Velici, Adam Neta şi Viorica Şoldean sunt inspirate din lumea satului românesc, din tradiţiile şi activităţile cotidiene ale celor peste 3.000 de români câţi trăiesc în acest spaţiu. „Picturile lor se vând cu succes în România, Austria, Germania, Franţa, SUA şi Canada“, a spus Vasile Barbu. Colocviul ştiinţific „Limba românilor din Timoc“ La sfârşitul săptămânii trecute, la Biblioteca „Petru Mezin“ din Uzdin a avut loc Colocviul ştiinţific „Limba românilor din Timoc“, eveniment la care au participat oameni de cultură din Serbia şi România, care au prezentat lucrări privind diferite aspecte ale istoriei românilor, ce vor fi tipărite în volum în cursul anului. În opinia unui participat, prof. dr. Gheorghe Florescu din Drobeta-Turnu Severin, în comunităţile româneşti din nordul şi sudul Dunării se vorbeşte dialectul daco-roman, cu specificul lui folcloric şi etnografic, dar şi cu influenţe din partea populaţiei majoritare sârbe în special în voca-bular. La „Casa românească“ din Uzdin s-a deschis şi o expoziţie de carte românească unde sunt expuse toate cele 120 de titluri de carte tipărite la Editura „Tibiscus“, ce aparţin unor scriitori, istorici şi profesori din Serbia şi România.