Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Meşteşugurile tradiţionale, revigorate de românii din Timoc

Meşteşugurile tradiţionale, revigorate de românii din Timoc

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 14 Feb 2010

Societatea culturală „Tibiscus“ din localitatea Uzdin, situată în Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, a demarat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect cultural de valorificare şi perpetuare a meşteşugurilor tradiţionale româneşti. De asemenea, societatea culturală a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, numeroase activităţi culturale la care a participat un numeros public.

Preşedintele societăţii, scriitorul şi publicistul Vasile Barbu, a spus că în cadrul Casei româneşti din Uzdin, unde s-a organizat şi va avea caracter permanent şi o expoziţie etnografică, vor debuta cursuri practice de iniţiere în tainele lemnăritului, picturii naive, ţesutului covoarelor şi costumelor populare, confecţionatului împletiturilor din răchită şi ale cusutului goblenurilor, conform Agerpres.

„Multe dintre aceste îndeletniciri casnice sunt pe cale de dispariţie. Conştient de faptul că ele ne reprezintă şi, totodată, ne protejează identitatea, împreună cu Fundaţia culturală Lumina din Drobeta-Turnu Severin, am stabilit un parteneriat şi, împreună, vom desfăşura cursuri practice privind învăţarea meseriilor despre care, în multe cazuri, se vorbeşte la timpul trecut“, a spus Vasile Barbu. Pentru fiecare meşteşug, s-a identificat un meşter care va avea sarcina de a-i învăţa pe cei aproape 30 de „ucenici“ secretele meseriei alese. Acţiunile ce se vor desfăşura timp de trei luni la Casa românească din Uzdin vor fi finanţate din fonduri europene. Produsele care vor rezulta în timpul practicii vor fi expuse în cadrul unor expoziţii.

„După absolvirea cursurilor, iubitorii meşteşugurilor populare româneşti vor avea posibilitatea să-şi deschidă propriile lor ateliere de producere a obiectelor etnografice, de uz casnic şi artizanat“, a spus Vasile Barbu, conform Agerpres.

Lumea satului, reflectată în pictura naivă

Societatea Culturală „Tibiscus“ a deschis, la Galeria de artă „Torna, torna, fratre“, o expoziţie de pictură naivă românească. Vasile Barbu a spus că au expus lucrări pictorii naivi ai localităţii Uzdin, devenită celebră în urmă cu 50 de ani, când în provincia Voivodina din Serbia a luat naştere fenomenul picturii naive româneşti.

„Ceea ce este unic în lumea artei, artiştii din Uzdin sunt agricultori. Ei nu au învăţat în şcoli tainele şevaletului, ci s-au născut cu ele“, a spus Vasile Barbu, conform Agerpres. Pânzele pictorilor Daniela Susa, Viorel Bosică, Aurora Velici, Adam Neta şi Viorica Şoldean sunt inspirate din lumea satului românesc, din tradiţiile şi activităţile cotidiene ale celor peste 3.000 de români câţi trăiesc în acest spaţiu. „Picturile lor se vând cu succes în România, Austria, Germania, Franţa, SUA şi Canada“, a spus Vasile Barbu.

Colocviul ştiinţific „Limba românilor din Timoc“

La sfârşitul săptămânii trecute, la Biblioteca „Petru Mezin“ din Uzdin a avut loc Colocviul ştiinţific „Limba românilor din Timoc“, eveniment la care au participat oameni de cultură din Serbia şi România, care au prezentat lucrări privind diferite aspecte ale istoriei românilor, ce vor fi tipărite în volum în cursul anului. În opinia unui participat, prof. dr. Gheorghe Florescu din Drobeta-Turnu Severin, în comunităţile româneşti din nordul şi sudul Dunării se vorbeşte dialectul daco-roman, cu specificul lui folcloric şi etnografic, dar şi cu influenţe din partea populaţiei majoritare sârbe în special în voca-bular. La „Casa românească“ din Uzdin s-a deschis şi o expoziţie de carte românească unde sunt expuse toate cele 120 de titluri de carte tipărite la Editura „Tibiscus“, ce aparţin unor scriitori, istorici şi profesori din Serbia şi România.