Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Ministerul Educaţiei a pus la punct o strategie de combatere a violenţei din şcoli
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a adoptat strategia cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în şcoli. Această strategie, semnată printr-un ordin al ministrului Cristian Adomniţei, a fost realizată pe baza studiului „Violenţa în şcoală“, elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
S-a observat care sunt principalele forme şi cauze ale violenţei în mediul şcolar: cauze psiho-individuale, familiale, şcolare şi cauze induse de contextul social. Bazându-se pe studiul referitor la violenţa în şcoli, MECT a pus accentul pe ideea de prevenire. „Sistemul educaţional, deşi dispune de autonomie, este o realitate socială ce se află în interacţiuni complexe cu societatea, în general. De aceea, strategia de prevenire a violenţei şcolare nu poate fi o verigă izolată a prevenirii violenţei generale. O asemenea strategie, atunci când este realistă şi, deci, eficientă, are consecinţe asupra societăţii la nivel general“, este specificat în strategia MECT. Astfel, se urmăreşte identificarea timpurie a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de violenţă a acestora, prin implicarea cadrelor didactice şi a personalului specializat (consilieri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, mediatori). Apoi, se vor elabora şi derula programe de asistenţă individualizată pentru elevii implicaţi (ca autori sau ca victime) în cazuri de violenţă, prin care să se urmărească conştientizarea consecinţelor actelor de violenţă asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi (colegi, cadre didactice, părinţi, prieteni etc.), prevenirea apariţiei dispoziţiilor afective negative (resentimentul, suspiciunea excesivă, iritabilitatea, ostilitatea, negativismul), ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea autonomiei, dobândirea autocontrolului privind impulsurile violente şi a capacităţii de autoanaliză a propriului comportament. Măsurile privesc atât elevii, cât şi cadrele didactice sau părinţii. Şcolile vor semnala cazurile de familii cu un comportament violent faţă de copii şi se vor implica în rezolvarea acestora. De asemenea, şcolile vor colabora cu instituţii cu responsabilităţi în acest domeniu, precum Autoritatea Tutelară, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Consiliile Judeţene pentru protecţia copilului, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Poliţia. Şcolile vor include, pe agenda întâlnirilor formale, teme legate de violenţa şcolară, care să aibă ca scop conştientizarea dimensiunii fenomenului şi analiza formelor, a actorilor şi a cauzelor situaţiilor de violenţă de la nivelul instituţiei respective, vor elabora strategii de prevenire şi intervenţie, vor reface regulamentul intern, astfel încât vor fi definite cât mai clar criteriile de disciplină şcolară şi de conduită în şcoală a tuturor actorilor şcolari, adaptarea prevederilor la contextul specific în care funcţionează instituţia, dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi orientare, a situaţiilor de violenţă petrecute în şcoală sau în vecinătatea acesteia şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, valorificarea temelor relevante pentru problematica violenţei, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline şcolare, derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii violenţei şcolare, sensibilizarea profesorilor faţă de problematica violenţei (forme de violenţă, cauze generatoare, mecanisme de prevenire, strategii de ameliorare, cadru legislativ şi instituţional) prin acţiuni de informare în scopul identificării situaţiilor potenţial generatoare de conflict. MECT a solicitat asigurarea unui mediu şcolar adecvat pentru derularea activităţilor didactice în condiţii optime, prin evitarea supraaglomerării colectivelor de elevi, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul claselor, decongestionarea programului şcolar al elevilor, asigurarea de personal didactic calificat şi suficient numeric, încadrarea unor specialişti în domeniul comunicării (mediatori, consilieri, psihologi, asistenţi sociali), asigurarea unui serviciu de pază permanent, încadrarea de personal de supraveghere şi securitate suficient. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea unor strategii focalizate pe prevenirea şi controlul fenomenelor de violenţă care apar în zona din jurul şcolii, care să solicite implicarea activă a partenerilor locali. (Oana R.)