Ministerul şi sindicatele din învăţământ nu mai vor doctorate la ID şi FF

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cei ai sindicatelor, studenţilor şi rectorilor au discutat marţi despre programele de master şi doctorat, făcând unele propuneri în acest sens. Astfel, masterele ar putea fi de mai multe tipuri: de aprofundare, interdisciplinare, de cercetare, complementare, de formare continuă. Doctoratul ar putea fi organizat în forma de zi şi frecvenţă redusă, fără doctorat la distanţă şi doctorat fără frecvenţă. Studentul doctorand ar putea fi asimilat unui asistent de cercetare, cu 4-6 ore de predare pe săptămână, fără plată, şi cu o bursă minimă echivalentă cu salariul net al asistentului de cercetare.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, a afirmat, marţi, că va aplica noul Cod al Educaţiei, chiar dacă nu va obţine un buget de 7% din PIB, cât consideră necesar pentru implementarea noilor legi ale învăţământului. „Fără îndoială că vom aplica această lege pentru că ea aduce multe elemente de modernizare a şcolii româneşti, dar vreau să spun foarte limpede că nu se poate face reformă fără bani“, a spus ministrul, conform Agerpres. În ceea ce priveşte finanţarea proiectului, Ecaterina Andronescu a precizat că există un capitol special, care a fost parte a legii descentralizării, acesta fiind integrat la capitolul de finanţare. „Există două tipuri de finanţări, cea de bază şi aceea complementară, iar atribuţiile sunt partajate între autorităţile locale, unitatea de învăţământ, inspectoratele şcolare şi, nu în ultimul rând, minister“, a mai spus ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu, consideră că modificările aduse Legii învăţământului universitar, ca parte a Codului Educaţiei, duc la creşterea exigenţei faţă de acest ciclu de învăţământ.

La întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cei ai sindicatelor, studenţilor şi rectorilor s-a discutat şi despre programele de master. Propunerile vizează programe de masterat de aprofundare, care vin în continuarea pregătirii din domeniul licenţei, masterate interdisciplinare, considerate la graniţa dintre două sau mai multe domenii ştiinţifice, masterate de cercetare, care să preceadă programele doctorale, masterate complementare, care să vizeze domeniul complementar celui de licenţă, şi masterate care vizează programele de formare continuă.

40 de studenţi la un profesor

În ceea ce priveşte studiile doctorale, potrivit prevederilor convenite, universitatea va fi aceea care va căpăta dreptul de instituţie organizatoare de doctorat, având toată responsabilitatea care decurge din acest fapt. În cadrul universităţii pot exista unul sau mai multe domenii pentru care universitatea obţine dreptul de a organiza doctorat. Doctoratul va fi organizat în forma de zi şi frecvenţă redusă, nemaiexistând doctorat la distanţă şi doctorat fără frecvenţă. Durata studiilor doctorale nu poate fi mai mică de trei ani, dar poate fi prelungită cu 1-2 ani în funcţie de complexitatea acestora, decizia urmând a fi luată de senatul universităţii. Studentul doctorand este asimilat ca fiind asistent de cercetare, putând preda 4-6 ore, fără plată, pe săptămână, bursa minimă de doctorat fiind, la zi, echivalentă cu salariul net al asistentului de cercetare. Tema de cercetare trebuie stabilită şi în alt domeniu decât acela de la licenţă, cu condiţia ca studentul să fi efectuat un master în domeniu, conform Agerpres.

Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că la discuţiile cu ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a propus ca doctoratul să fie numai ştiinţific, bazat pe creaţie şi cercetare ştiinţifică avansată, nu şi profesional ca până în prezent, conform Mediafax. S-a mai stabilit că universităţile trebuie să se supună evaluării Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare (CNADTCU) pentru a primi acreditare privind organizarea de doctorat şi care vor fi numite Universităţi Organizatoare de Doctorat (UOD).

În ceea ce priveşte cazurile de plagiat, liderul sindical a precizat că se va retrage atât dreptul de conducător de doctorat profesorului respectiv, cât şi titlul de doctor studentului în cauză. Hadăr a mai spus că 10% din numărul de absolvenţi cu diplomă de master pot urma doctoratul, finanţat de la bugetul de stat, în urma unui examen. „Am cerut ca pe toată durata activităţii de doctorat de la zi, studentul să beneficieze de recunoaşterea vechimii în muncă şi să primească asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuţiei la plata bugetului de asigurări sociale“, a mai spus Hadăr, conform Mediafax.

Sindicatele din învăţământul superior, studenţii şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei au căzut de acord, marţi, ca raportul între numărul de studenţi şi cadrele didactice într-o universitate să nu fie mai mare de 40 la unu. Preşedintele Federaţiei „Alma Mater“, Anton Hadăr, a spus că „Unele universităţi au prea mulţi studenţi la un cadru didactic, acestea neavând un corp didactic corespunzător. La «Spiru Haret» sunt 713 studenţi la un cadru didactic, iar la Universitatea Politehnică sunt 12 studenţi la un cadru didactic“, a precizat Hadăr.